Halep sau singurătatea alergătoarei de cursă lungă
„Halep makes history, becomes 25th WTA World No.1”, scrie azi site-ul oficial al WTA. Nu știu cât va sta Simona Halep pe acest loc, dar îl merită. Cu vârf și îndesat.
Ca să ajungă numărul 1 mondial, Halep nu a trebuit să lupte doar cu oponentele sale din circuit.
Ci și cu unii conaționali ahtiați să stea în penumbra tunelelor dinspre teren spre vestiare, ca să-i dea în cap după câte o înfrângere. Despre aceștia din urmă, am scris într-un text intitulat „Viermii intestinali ai SImonei Halep”.
Din care reiau aici un fragment foarte relevant: „anul trecut (2014 – n.r.), cînd Wimbledon-ul era în plină desfășurare, îl vedeam pe McEnroe (pe BBC, înaintea semifinalei Halep – Bouchard) care dădea un pronostic dovedit corect: Bouchard o bate pe Halep, Bouchard vine tare din urmă, Bouchard va fi revelația lui 2015 și poate amenința chiar supremația Serenei Williams. Da, Bouchard a bătut-o pe Halep în semifinala din 2014 de la Wimbledon, dar atît. Acum, în 2015, Bouchard iese din mai toate turneele din primul tur și e posibil ca în lunile care vin să iasă și din top 10 WTA. Cu toate astea, în 2015, Halep a mai cîștigat vreo două turnee de superclasă și (da, inclusiv datorită jocului fluctuant al Mariei Sharapova) este încă pe locul 3 WTA. Că tot vorbeam de Bouchard: nu știu ce cred canadienii despre perioada execrabilă prin care trece compatrioata lor, dar mă îndoiesc că o spulberă jurnaliștii (sportivi sau nu) canadieni. În România, însă, cîțiva homunculi (țin neapărat să-l remarc aici pe Ciutacu, cel mai meschin dintre homunculi) au găsit ocazia să-și urle frustrarea de mediocri care au performanțe doar la supt clanța patronului și la halbere și coniac – canoe (vorba glumelor clasice, da’ bune în context): v-am zis noi că Halep abia ține racheta în mînă, că e umflată de presă, că e gonflată de un patriotism de doi lei etc. etc. etc.”
Unde e azi Bouchard, speranța tenisului mondial de acum trei ani? Pe locul 79 WTA.
Iar Simona Halep e numărul 1. Și, sigur, de azi încolo va avea și mai mulți prieteni, adulatori, fani și apropiați decât până acum. De multe ori, însă, până aici a fost singură, cu demonii și eșecurile ei. Ca orice alergătoare de cursă lungă.