Hai, că mîine e a treia zi și ar trebui să învie. Poate face Sanda Nicola un reportaj frumos, eteric, de suflet, de la Bellu, cu ocazia asta. Poate îi filmează carcasa translucidă și levitîndă, poate ne zice cu vocea suavă, gîtuită de falsă emoție de Tip Top Minitop, cum mesia poeziei și-a arătat inima străpunsă de sulițele ignoranților. Apoi, apostolii lui se vor răspîndi în lume și vor predica vestea cea bună. Iar peste generații, dar nu peste multe, ridicați din grotele prostiei, mulți, prea mulți, purtînd semnul divin (un soi de emoticon cu doi ochi, dar fără gură, ca un năsuc suin văzut din față), vor întemeia o religie, vor avea propriile rîtualuri sacrosancte, vor construi cotețe impunătoare și vor edita o ediție ilustrată a cărții cărților, Bîlbîia versificată, pentru copii. Iar mai apoi, religia asta nouă se va despărți în mai multe rîturi și nimeni nu va mai memora decît din obligație versete din Sfintele Scrofăituri, indiferent din ce rît ar face parte. Hai, că ar fi frumos, pînă acum au fost în grafic.
P.S. Despre spălarea pe creier (la care, blasfemiator, m-am referit) s-au exprimat și oameni care au și bibliografie, spre deosebire de mine.
Etichetă: adrian păunescu
Ca să știți/vă amintiți ce naționalism isteric de căcat a creat, în masă, mortul zilei.
P.S. Acum vreo oră o vedeam pe Drăgoteasca, pe Realitatea TV, transfigurată, vorbind de omul Păunescu și plîngîndu-se că, înainte de ’89, o invidia pe soră-sa care, mai mare fiind, se putea duce la cenaclul „Flacăra” (în timp ce ea asculta doar la radio). Iar înainte de Drăgoteasca l-am văzut, tot pe RTV, pe Bebe Ivanovici (WTF?!?!?!?!), care a opinat că poetul Adrian Păunescu e mai mare decît poetul Mihai Eminescu. Nu a precizat dacă în viu sau nu.
UPDATE 00.00 – fie-i poezia ușoară maestrului, dar noi, ăștia ceva mai vii, am mai avut și treabă între timp.
12.31 – paparații de la Click, Cancan, Libertatea și Ciao au intrat incognito în spital și caută fantoma Mădălinei Manole, după ce vestea leșinului lui Carmen Hara din cauză de fata cu părul de foc s-a propagat cu viteza infarcteurilor poetului;
11.35 – Curentul publică un supliment în trei volume prin care demonstrează cu documente inedite că, de fapt, Păunescu este internat într-un salon off shore, adus de SOV la Floreasca tocmai din Cipru, dar nefolosit și donat spitalului (desigur, cu achitarea de către Urgențe a cheltuielilor de funcționare – într-un cont deschis la o bancă din Nicosia pe numele unui basarabean – , în valoare de două milioane de euro lunar);
11.11 – maestrul face în continuare pe mortul, deși nimeni nu-l întreabă nimic;
11.00 – Carmen Hara leșină după ce, bîjbîind pe frecvențele telepatice ale neantului spiritist, dă de Mădălina Manole care cîntă ceva la un cenaclu Flacăra;
10.38 – reporterii de televiziune de la Urgențe au intrat cu un breaking news în direct: zeci de pensionari cu tomuri groase cu coperți negre în sacoșe de rafie s-au adunat în fața spitalului, cerînd carnea de porc promisă de domnu’ Dan pentru un vers din opera Poetului;
10.12 – pe faxul spitalului vine o invitație oficială de la „Happy hour”, cu Măruță; asistentele șusotesc că s-ar și negocia prezența lui Păunescu în juriul de la „Dansez pentru tine”, pentru evaluări versificate ale participanților la show;
09.50 – Carmen Hara se plînge că pe firul cu Ceaușescu intră tot timpul cuplajul și se aud scrîșnete de Dacia Nova zdrobită de gipan, acompaniate de un cor de țipete pe patru voci; Hara transpiră abundent lîngă Păunescu, încercînd să stabilească legătura, asistentele îi tamponează tîmplele palide și-i fac un intravenos;
09.40 – în salonul lui Păunescu de la Floreasca a ajuns Carmen Hara, care se concentrează să stabilească o legătură transcendentală între maestru și nea Nicu Ceaușescu; merge prost, sînt purici pe canal și Carmen Hara se plînge de microfonie telepatică de la aparatele de resuscitat cordul poetului;
09.32 – OTV începe o emisiune-maraton cu președintele Dan Diaconescu Direct, în care promite, ca tribut adus maestrului, cîte o pungă de carne tuturor românilor care știu măcar un vers din Păunescu; celor care știu, pe de rost, cîte o strofă, li se dublează rația;
09.24 – EKG-ul lui Păunescu o ia razna și-i dublează lui Tolo numărul de comentarii pe blog;
09.23 – Păunescu primește oferta de la Antena 3 prin medicul Brădișteanu, care bagă în inima slăbită a maestrului o cantitate impresionantă de curent electric luată ieftin de Grivco de la Hidroelectrica;
09.15 – Felix sună la Gîdea și Badea și comandă un direct în prime time de pe patul de spital, cu ecranul împărțit în trei: în jumătatea de sus, Badea în șpagat; sub piciorul lui stîng, Păunescu din spital, slăbit, conectat la fire; sub piciorul drept, imagini cu cheful de ziua lui Băsescu (sau de arhivă, cu președintele la „Cireșica”, dansînd);
* mulțam, Dane!
UPDATE: Și la televizor se așteaptă moartea lui Păunescu, se fac direct-uri peste direct-uri, cu reporteri de la Urgențe. Se speră în infarcte repetate, resuscitări cu suspans, moarte clinică, bocete, ipocrizii băloase cu „maestrul” și alte porcisme.
Te rog eu, mori. Salvează-mă, te implor, de greața suprarealistă care mă cuprinde cînd văd breaking news-uri cu inima ta care a început să bată, resuscitată de un șpăgar care ți-a fost coleg de partid și de Senat. Cruță-mă de senzația de vomă pe care o am cînd observ că și colegi din presă pe care-i credeam ceva mai sobri se apucă să sacrifice biți și pixeli pentru traficul pe care-l fac cu cadavrul tău ținut în viață mult, aberant de mult, obscen de mult față de cît au sperat, măcar, să trăiască oamenii zdrobiți de consoarta ta cu gipanul.
De ce să nu mori? De ce ai mai trăi? Ca să îți recitești dosarul de Secu, în original, pe care-l ai acasă? Ca să-ți mai publice Jurnalul național roadele grafomaniei? Ca să apari la TV, ca mai jos, să ne spui ce băiat gigea era Ceașcă, da’ noi n-am priceput „în context”?
Mori. Salvează-te și salvează-ne. Mori.