Am asistat azi la un moment trist, aproape jalnic, al funcționării statului român: titularul funcției prezidențiale a citit papagalicește un text care, dacă ar fi fost rostit în campania electorală pentru prezidențiale, ar fi ținut acasă pe 16 noiembrie cîteva sute de mii, dacă nu peste un milion de români care au votat ca Iohannis să ajungă președinte.
Nu am nici un dubiu că acel text nu a fost scris de președintele Klaus Iohannis. Dar am o grămadă de dubii că președintele Iohannis înțelege de ce NU trebuia să citească acel text.
Etichetă: dan mihalache
Știți ceasul de masă al lui Klaus Iohannis din campania electorală? Da, ăla construit de străbunicul președintelui ales și care funcționează și acum, după o sută de ani (sau cel puțin așa susținea Iohannis în clipul electoral). Ei, ceasul ăla a început să ticăie. Dar nu ca pînă acum, nu e ticăitul săsesc de Sibiu, tihnit, care s-a auzit în ultima sută de ani. E un tic-tac accelerat, convulsiv, ca sunetul unei electrocardiograme de preinfarct. Și nu e preinfarctul victoriei lui Klaus Iohannis, este preinfarctul înfrîngerii noastre.