Adică a revenit gîndacul. De data asta, nu mai era pe podea, ci în galantarul cu torturi, prăjituri și alte scofeturi. La fel ca data trecută, era numai unul. Nu știu dacă exact același, dar semăna, oricum, destul de mult cu primul văzut de mine. Solicit de urgență conducerii Starbucks să mă lămurească dacă era sau nu același gîndac. Iar dacă nu era, sper că celălalt e bine, sănătos, ceea ce le doresc și lor, mai ales după ce mănîncă ceva de la firma pe care o conduc.
