Azi, toată lumea discută de ce se mai întîmplă cu MCV-ul (mecanismul de verificare și cooperare, adică monitorizarea impusă de Bruxelles pe Justiția din România) și cum a mai evoluat/involuat acesta conform ultimului raport de țară.
Ca să nu ne mai pierdem vremea, să spunem că MCV-ul ăsta bruxellez e cam ca MCV-ul românesc făcut de Dacia: nu e urît, dar nici vreo frumusețe nu e; e încăpător, adică poți căra niște români înghesuiți în el pînă în inima Europei; e ieftin, deci nu dă nimeni doi bani pe el; se strică repede dacă-l folosești mult (și, iaca, să tot fie vreo patru ani de cînd se tot cară recomandări); în cele din urmă, trebuie să renunți și să-ți iei o mașină serioasă, chiar dacă mai scumpă (sau să devii pieton).
Iar dacă nu ați înțeles din prima, iaca și o poză care face cît o mie de recomandări ale CE (powered by colegu’ Goace, cum se zice la noi, la țară):