UPDATE: Trădarea nu a venit de la un portocaliu, ci de la un verde. Un ungur verde, Valentin Zoltan Puskas. Propus de UDMR, deci de partenerii de guvernare ai PDL, la CCR. Așadar, rămîne cum am stabilit în titlu.
Puțină istorie recentă:
6 mai 2010 – Traian Băsescu anunță că salariile din sectorul de stat scad cu 25% și pensiile cu 15%;
15 iunie 2010 – scene penibile la Camera Deputaților, unde PDL trage cu dinții și cu ghearele de legi și regulamente ca să-și numească reprezentantul la Curtea Constituțională a României (și, în cele din urmă, reușește);
25 iunie 2010 – Curtea Constituțională decide că tăierea pensiilor nu e constituțională.
Deci: se poate înțelege din înșiruirea cronologică de mai sus că PDL a ținut să-și numească, la foc automat, oameni loiali la Curtea Constituțională pentru a trece legea (pentru care Boc și-a asumat răspunderea în Parlament) de tăiere a salariilor și pensiilor? Așa s-ar zice. Altfel, nu are sens ca PDL să fi insistat atît pentru numirea atunci și doar atunci (acum zece zile) a oamenilor lor la CCR. Dacă acceptăm scenariul ăsta, trebuie să admitem și că Boc și Băsescu știau că tăierea de pensii, cel puțin, nu e constituțională. Dar mizau că CCR, controlată de ei, va ștampila favorabil legea. Ceea ce nu s-a întîmplat.
Cine a defectat, deci? Curtea portocalie? Așa s-ar zice. De altfel, pedeliștii știau de ieri că CCR va declara neconstituțională diminuarea pensiilor.
Are cineva o explicație pentru varza asta politico-economică?