Trebuie apăsat butonul nuclear: declararea PSD ca partid neconstituțional. Care este procedura

Legea partidelor politice (14/2003) prevede ce rigori de constituționalitate trebuie să respecte partidele, dar și în ce condiții pot fi partidele desființate, dacă nu le respectă.

La articolul 3 al legii partidelor politice sunt două alineate relevante:
(1) Pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, şi care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale.
(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituţia României, republicată.
Iată ce spun „prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituţia României”:
articolul 30 – „(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum si manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.”
articolul 40 – „(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
(4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.”
Să mergem mai departe cu legea partidelor politice. Care, la capitolul VII („Încetarea activității partidelor politice”), arată astfel:
Articolul 43
Un partid politic îşi încetează activitatea prin:
a) dizolvare, prin hotărâre pronunţată de Curtea Constituţională, pentru încălcarea art. 30 alin. (7) şi art. 40 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicată;
b) dizolvare, prin hotărâre pronunţată de Tribunalul Bucureşti;
(…)
Articolul 44
Curtea Constituţională hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) şi (4) şi art. 146 lit. k) din Constituţia României, republicată, cu procedura stabilită în Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările ulterioare.
Articolul 45
(1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiţii:
a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) şi ale art. 40 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicată, de către Curtea Constituţională, precum şi ale art. 3 alin. (3) şi (4) din prezenta lege;
b) când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice;
c) când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice (…)„.
Pe scurt, legea partidelor politice lasă exclusiv la mâna Curții Constituționale decizia de fond de încetarea a activității unui partid, dacă se încalcă prevederile din constituție citate anterior. Dar, după cum știm cu toții, diavolul e în detalii: „Curtea Constituţională hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) şi (4) şi art. 146 lit. k) din Constituţia României, republicată, cu procedura stabilită în Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale”. Așadar, care e procedura prin care CCR poate decide că un partid este neconstituțional?
Să citim legea 47 din 1992, capitolul 9 („Judecarea contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic”):
Articolul 39
(1) Curtea Constituţională decide asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic.
(2) Contestaţia privind constituţionalitatea unui partid politic poate fi formulată de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Preşedintele Camerei poate formula contestaţia numai pe baza unei hotărâri adoptate de Cameră cu votul majorităţii membrilor săi.
(3) Contestaţia trebuie motivată şi va fi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.
Articolul 40
(…)
(4) Decizia Curţii nu este supusă căilor de atac.
Articolul 41
(1) Partidele politice pot fi declarate neconstituţionale în cazurile prevăzute de art. 40 alin. (2) din Constituţie, republicată.
(2) Decizia de admitere a contestaţiei se comunică Tribunalului Bucureşti în vederea radierii partidului politic neconstituţional din Registrul partidelor politice.
Așadar, există un singur paragraf de Constituție după care partidele sunt judecate (articolul 40, alineatul 2): „Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.”
Esențial, deci: militarea împotriva pluralismului politic și a principiilor statului de drept (dar nu numai) sunt suficiente ca PSD să fie declarat neconstituțional și desființat. Ce face PSD de câteva săptămâni este împotriva pluralismului politic și a principiilor statului de drept? Cu siguranță.
Singura mică mare problemă este că, pentru a ajunge la Curtea Constituțională o contestație de neconstituționalitate, sesizarea trebuie făcută de oricare dintre următorii: Dragnea (șef al Camerei Deputaților), Tăriceanu (șef al Senatului), Tudose (premier).
P.S. În prostia lui, însă, acum vreo 12 ani, Nicolicea credea că poate desființa PD ca neconstituțional dacă face el, pe persoana lui fizică, acțiune la Tribunal: „În ultima perioadă, să ştiţi că există, tot mai des, atitudinea Partidului Democrat de denigrare a Parlamentului şi cu acest lucru nu sunt de acord! Poate că, înţepăturile între colegi pot să aibă urmări, dar constat că este o atitudine generală!
Să se uite bine – probabil că va citi stenograma – să se uite bine în Legea partidelor politice, pentru că, urmărirea scopului prin mijloace care contravin ordinii constituţionale, poate să ducă la desfiinţarea partidului, de către Tribunalul Bucureşti. Şi dacă mai continuă, Partidul Democrat, atacul la adresa Parlamentului, îi promit că am să fac această acţiune.” (sursa)
P.S. Vrei să afle și alții? Dă SHARE pe Facebook!
tudose dragnea tariceanu

You May also Like...

Lui Ponta îi este frică
16 noiembrie 2014
Kaiser Iohannis
24 februarie 2015
Majoritatea premierului Oprea: 10% din Parlament
22 iunie 2015
7 Comments
  • Reply
    Oana
    14 decembrie 2017 at 18:54

    Articolul 45
    Alin.2 Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului Bucureşti de către Ministerul Public şi se soluţionează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5).
    Articolul 26
    (2) În termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul Bucureşti se va pronunţa asupra acesteia.
    (3) Împotriva hotărârii Tribunalului Bucureşti partea interesată poate face apel la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii. (4) Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă prin hotărâre definitivă în termen de 15 zile de la înregistrarea apelului. (5) Hotărârea definitivă de admitere a modificării statutului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

    • Reply
      prisacariu
      14 decembrie 2017 at 23:35

      nu pe constituționalitate

  • Reply
    Norbert
    14 decembrie 2017 at 20:09

    „Singura mică mare problemă este că, pentru a ajunge la Curtea Constituțională o contestație de neconstituționalitate, sesizarea trebuie făcută de oricare dintre următorii: Dragnea (șef al Camerei Deputaților), Tăriceanu (șef al Senatului), Tudose (premier).”
    Mai degrabă îngheaţă iadul.
    La fel de improbabil e ca CCR să dea curs unei contestaţii.

  • Reply
    Oscar
    15 decembrie 2017 at 10:21

    Greu. Aproape imposibil, când vine vorba de un partid, mă rog, de o bandă, de mase.

  • Reply
    Florin
    15 decembrie 2017 at 13:18

    Si ce facem cu asta:
    (2) Contestaţia privind constituţionalitatea unui partid politic poate fi formulată de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Preşedintele Camerei poate formula contestaţia numai pe baza unei hotărâri adoptate de Cameră cu votul majorităţii membrilor săi.

    • Reply
      prisacariu
      15 decembrie 2017 at 13:39

      luăm act:)
      P.S. vezi că apare și în articolul meu paragraful ăla de lege:)

  • Reply
    Mihai
    15 decembrie 2017 at 13:35

    Vino cu o solutie viabila si gasesti participanti. Poate sunt pesimist, dar sincer nu gasesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *