Nicolicea, "revoluționar" pentru o zi, mult înainte de violențe

Conform site-ului Secretariatului de Stat pentru Revoluționari, Eugen Nicolicea deține certificatul de revoluționar cu identificatorul „LRM-N-523” și calitatea de „Remarcat”.

Dar cu ce anume s-a remarcat nimeni nu știe.

Ce a observat Marius Mioc este că lui Nicolicea i s-a făcut loc peste rând ca să-și ia certificatul de revoluționar: „Au apărut 2 cereri noi – cu numerele 6544 și 6545. Ele aparțin domnilor Eugen Nicolicea și Gheorghe Vâlsan, amîndoi acționînd în timpul revoluției la Turnu Severin, și amîndouă aceste cereri au fost aprobate.

Turnu Severin este unul din orașele care abia cu întîrziere a fost declarat de SSRMLÎRC drept localitate unde s-au înregistrat victime înainte de fuga dictatorului, deci inițial revoluționarii din acest oraș nu puteau nădăjdui la recunoașterea rolului de determinant.” (sursa)
Ce a făcut, totuși, Nicolicea la Turnu Severin? Singura declarație a parlamentarului pe acest subiect a fost dată acum doi ani, pentru „Adevărul”: „Dacă vă interesează, aflaţi că au existat nişte fotografii făcute de Securitate, iar eu sunt fotografiat acolo unde sunt. Unii au avut activitate înainte de 15 decembrie 1989, iar eu mă număr printre ei. Nu stau acum să mai comentez, dar puteţi afla din dosar.” (sursa)
Așadar, Nicolicea s-a făcut „remarcat”, conform propriei declarații, „înainte de 15 decembrie 1989”. Nu ne-a spus dacă pe 14, pe 13, 12 sau oricare altă zi din decembrie. Presupunem că nu putea fi decât 14 decembrie 1989. De ce? Pentru că legea spune așa, când definește „remarcații”: „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite – atribuit celor care, în perioada 14- 25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989.” (sursa)
Așadar, reținem din lege: „între 14-22 decembrie 1989”. Deci, ca să se încadreze în rigorile legii, Nicolicea nu putea să fie „remarcat”, înainte de 15 decembrie 1989, decât pe 14 decembrie 1989. Ok, să zicem că a făcut ceva „remarcabil” în acea zi de 14 decembrie 1989 (conform legii, trebuia să fi prestat așa: „au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului” sau „au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului”; e de presupus că, la Nicolicea, a fost vorba, doar o zi, de „acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului”, dracu’ știe ce o însemna asta…).