Că pe Mișu Vlasov l-au luat procurorii să explice un trafic de influență de un milion de euro deja știți. Logic, din cauza asta, Vlasov nu a mai dormit azi-noapte în casa pe care obișnuia să o împartă cu Mona Pivniceru, judecător la Curtea Constituțională și fost magistrat al Înaltei Curți de Casație și Justiție, bașca fost ministru de Justiție.
Etichetă: ccr
B1 TV a luat o amendă de 70.000 RON de la CNA pentru că, în două emisiuni ale lui Robert Turcescu din decembrie 2013, s-a spus că „marțea neagră” din Parlament (modificările USL la Codul Penal din decembrie 2013) reprezintă o lovitură de stat. Autiștii de la CNA au considerat că, dacă te revoltă demolarea democrației prin intermediul Parlamentului, nu ești imparțial, ba dimpotrivă: nu favorizezi libera formare a opiniilor și, prin urmare, trebuie să fii sancționat.
Iulia Motoc a îndeplinit ultima cerință, înainte de votul în Parlamentul European, pentru a deveni judecător CEDO din partea României: a fost votată cu largă majoritate de Subcomisia pentru Drepturile Omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Votul în plen urmează să fie dat mîine sau poimîine. Dar, cel mai probabil, Motoc va trece de votul plenului european și va reprezenta România la CEDO.
Consecința cea mai importantă este că, astfel, prin plecarea Iuliei Motoc la CEDO, se va elibera încă un loc la Curtea Constituțională a României. Loc pe care-l va ocupa PSD.
La cererea mea, Agenția Națională de Integritate a explicat pe larg de ce Daniel Morar poate fi procuror general interimar pînă își preia mandatul de judecător al Curții Constituționale. Mai jos, răspunsul complet al ANI:
Urmare a solicitării dumneavoastră adresată Agenției Naționale de Integritate în temeiul prevederilor Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, vă aducem la cunoștință următoarele:
Prin Decretul nr. 326 din 25 martie 2013 privind numirea unui judecător la Curtea Constituțională se dispune numirea în funcția de judecător la Curtea Constituțională a domnului Daniel Marius MORAR, începând cu data de 09 iunie 2013, pentru un mandat de 9 ani.
Art. 62 din Legea nr. 47/1992 republicată privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionaleprevede faptul că, în cazul în care candidatul ocupă o funcţie incompatibilă cu aceea de judecător al Curţii Constituţionale sau face parte dintr-un partid politic, acordul trebuie să cuprindă angajamentul candidatului de a demisiona, la data numirii, din acea funcţie sau din partidul politic al cărui membru este.
De asemenea, art. 63 din același act normativ prevede faptul că: ,,(1) Judecătorii Curţii Constituţionale vor depune, în faţa Preşedintelui României şi a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, următorul jurământ: „Jur să respect şi să apăr Constituţia, îndeplinindu-mi cu bună-credinţă şi fără părtinire obligaţiile de judecător al Curţii Constituţionale. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” ; (2) Jurământul se depune individual. Judecătorii Curţii îşi vor exercita funcţia de la data depunerii jurământului.″
Regimul incompatibilităților incident în speță este cel reglementat de legea aplicabilă instituției publice în care persoana își desfășoară activitate.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 33 alin (15) din Legea nr. 303/2004 republicată privind statutul judecătorilor şi procurorilor, judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul deţinut anterior.
Din interpretarea sistematică a textelor de lege, rezultă următoarele:
Joi, 21 februarie, deputați ai PNL, PSD și minorități au depus la Senat un proiect de lege prin care Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) să treacă din subordinea Ministerului Justiției în cea a Camerei de Comerț și Industrie din România (CCIR), conduse de liberalul penal Mihail Vlasov (despre legătura de noapte a lui Vlasov cu ministra Mona Pivniceru, detalii aici). Dacă vă pasionează detaliile, iată și expunerea de motive a deputaților cu pricina, dar și textul proiectului de lege.
Ce e cu adevărat remarcabil la acest proiect de lege este că e, deja, neconstituțional. A spus-o, desigur, Curtea Constituțională, la sfîrșitul lui 2009, după ce un proiect de lege care voia același lucru (trecerea ONRC de la MJ la CCIR) a fost aruncat la gunoi de Curtea Constituțională. Iată de ce (cităm din decizia CCR, disponibilă aici): „Sub acest aspect, Curtea consideră că statul trebuie să îşi asigure mecanisme de control al activităţii entităţilor private care îndeplinesc atribuţii în legătură cu organizarea unui serviciu public, ţinând seama că aceasta este o prerogativă a statului. Or, prin dispoziţiile legiicriticate se reglementează în sens contrar, atribuindu-se direct, prin lege, bunuri şi servicii publice în administrare privată. Legea supusă controlului de constituţionalitate prevede transformarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din instituţie publică cu personalitate juridică într-o structură pe lângă o asociaţie neguvernamentală – Camera de Comerţ şi Industrie a României – ceea ce echivalează cu abrogarea implicită a dispoziţiilor care reglementează actualul statut al acestuia. (…) De altfel, având în vedere că registrul comerţului îndeplineşte un serviciu public de importanţă deosebită în funcţionarea pieţei interne la nivelul Uniunii Europene, majoritatea statelor membre a stabilit organizarea registrului comerţului sub control public, în diferite forme. Astfel, în 33 de state registrul comerţului este organizat în subordinea unui minister şi numai în două state registrul comerţului este ţinut de camerele de comerţ, însă acestea fie au statut de instituţie publică în cadrul administraţiei publice locale, fie se află sub controlul unui minister.”
Așadar, ce vor acum deputații USL (și aliații lor neoficiali de la minorități) nu are nici o șansă să se transforme în lege. Totuși, deputații insistă și au depus deja proiectul de lege. Deci, ori sînt idioți (și habar nu au de decizia CCR din 2009), ori sînt șmecheri (și-i doare la bască de aceeași decizie a CCR din 2009). Eu știu sigur că toți semnatarii proiectului de lege știu de decizia CCR din 2009, deci sînt șmecheri. Ceea ce mă face să mă întreb pe ce se bazează șmecheria lor.
„Insecuritatea continuă” lovește din nou: după ce CSM s-a dat cu curul de pămînt că șpăgarii de la stat nu trebuie supuși stress-ului de a explica în ce fel s-au îmbogățit, Curtea Constituțională a zis același lucru. Deci, se apără în continuare dreptul fundamental al omului român de a se îmbogăți din furat. Drept fundamental pe care nu-l are și omul belgian sau islandez sau american, după cum am arătat aici. Da’ românu-i mîndru și verde, nu piere el cu o Constituție, cu două.
Acum aproape un an de zile, îmi doream așa: „Hai cu ilicitu’ (ăla de pe vremea lu’ Împușcatu’)!”. Și tastam așa: „Constituția României prezumă averile ca fiind licite. Obținute legal, deci. Conform Constituției, pentru ca statul (prin orice instituție a lui) să confiște o avere (sau o parte a ei), tot statul (prin intermediul unui Parchet) trebuie să demonstreze că aceasta e ilicită. Deci obținută ilegal. Frumos, mi se umflă peptu’ de mîndrie că avem o țară democratică, în care se respectă drepturile omului. Da’ mi se umflă și mai tare cînd văd demnitari sau funcționari de stat, plătiți toată viața lor din salarii de căcat de la buget, care au averi de antreprenori, de oameni de afaceri, de cîștigători la loto. Ăia despre care vorbesc nu pot justifica în nici un fel cum au strîns căși, mașini și conturi. Dar nici nu există vreun procuror care să fi demonstrat că banii au provenit din infracțiuni. Așadar, conform Constituției (dar și conform principiului strămoșesc “hoțul neprins, negustor cinstit”), acești băieți sînt curați, uscați, imaculați. Și bogați.”
Capisci? De la Cotroceni, au venit niscaiva idei să se modifice Constituția asta strîmbă pe ici, pe colo. Mai ales pe colo, adică taman la caracterul licit al averii. Dar, deja ați aflat, bășinoșii de la Curtea Constituțională nu-s de acord. Că, cică, Constituția asta modificată ar fi neconstituțională. E de rîs pentru că e de plîns. Azi s-a exprimat CCR în chestiune.
Acum două zile, și-au dat cu părerea și membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Cităm din pagina 10 a documentului CSM: „În situația propusă de proiectul de revizuire (a Constituției – n.m.), deținătorul averii sau al unui bun este supus unei insecurități continue, deoarece, ori de cîte ori se va invoca dobîndirea ilicită a averii lui, sarcina probei nu va reveni celui care va face afirmația (reprezentant al statului sau nu), ci deținătorului”.
Ați înțeles? Deci, dacă ești un șpăgar notoriu, ai muncit toată viața pe funcții bune, dar plătite cu doi lei, la stat, însă ai avere de nabab, te ia cu insecuritate continuă dacă trebuie să demonstrezi imposibilul: cum ți-ai construit viloaiele, cumpărat mașinoaiele și plătit școlile de fițe în străinătate ale odraslelor. Păi, nu? Curat insecuritate. Și continuă!
Altfel, e rușinos cum CSM, împănat cu niște reformiști tinerei mai mult din gură, a ales să trimită pe șest un punct de vedere la CCR, în loc să organizeze o ședință de plen, să discute transparent, poate chiar cu ceva presă de față, să argumenteze, să încurajeze schimbul de idei. Nu, nene, ei au trimis o scrisoare. Pe sub ușă.