Un om are un cîine. Dacă nu trăiește în pădure, omul viețuiește în comunitate. În comunitate sînt reguli. Dar cîinele, care nu e om, nu știe asta. Decît dacă e dresat, eventual. Dar, de multe ori, omul care deține cîinele nu știe asta, așa că nu-și dresează cîinele. În acest caz, cîinele ignoră regulile. Cînd ignoră regulile, cîinele omului mușcă alți oameni. Uneori foarte nasol. Asta încalcă regulile comunității. E o agresiune. E nașpa. E de căcat. Dar cîinele nu știe regulile, pentru că omul nu a avut grijă de asta. Deci, nu cîinele e de vină, ci omul.
Ați urmărit acest raționament foarte complicat, băi, debililor de la CCR? Ați reușit să pătrundeți cu creierele voastre de vată pe băț acest diamant al gîndirii de bun-simț? Nu, nu ați reușit, debililor! Pentru că nu sînteți în stare. Dacă ați fi fost, nu ați mai fi considerat ca neconstituțional gestul normal de a trimite un cretin la pîrnaie pentru că al lui cîine a mușcat nasol un om.
Vă doresc, debililor (slabilor, poftim, să nu spuneți că vă înjur) de la CCR, să vă muște cîinele umplut cu droguri al lui Ivanciuc și să muriți de supradoză, băi, debililor!