În ianuarie, Adevărul l-a executat ca la cartea de colorat pe colaboratorul Ioan Groșan: i-a publicat dosarul de turnător la Securitate. Apoi, l-a dat afară pe nefericitul etilic. Acum, după cinci luni, turnătorul se întoarce la Adevărul (Holding, de data asta), împreună cu alt turnător: Cornel Ivanciuc. Sub titulatura Cațavencii, girată directorial de vînătorul de securiști Mircea Dinescu, membru în Colegiul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Ceea ce, dacă mă întrebați pe mine, seamănă a bordel în care toată lumea se fute cu toată lumea, tandru, dar cu recuzită sado-maso luată de la mic.ro din colț. În continuarea programului nostru, vă oferim un clip de pe YouTube. Pentru că o imagine, mai ales dacă e în mișcare, face cît o mie de note la Securitate.
Etichetă: cornel ivanciuc
Acum niște ani, informatorul Ivanciuc C. publica, în Academia Cațavencu, un articol senzațional în direct, chemați-vă vecinii, prietenii și ofițerii de Securitate, senzațional! Era vorba despre un transport de droguri canin. Adică, scria Ivanciuc, marfa era trecută peste graniță în interiorul unor cîini, care fuseseră făcuți, cumva, să înghită kile de prafuri. Nu era clar din articolul turnătorului dacă, la destinație, cîinii trebuia să fie spintecați ca să fie recuperate drogurile, rugați frumos să le scoată prin defecare, regurgitare sau altă metodă, dar un lucru era sigur: asta era modalitatea de transport. Fantezia halucinogenă și halucinantă a lui Ivanciuc a fost subiect de bancuri la Cațavencu (intern, mă-nțelegi, că nu se poate să ne facem de căcat în public decît cînd îl dăm afară pe Ivanciuc pentru că a turnat la Securitate) pînă acum cîteva luni. Cînd, cu ofițerii de legătură aferenți, turnătorul s-a întors în caseta redacțională, în paginile revistei și, desigur, la vechile pasiuni.
Nu v-aș fi povestit episodul ăsta dacă nu mi-ar fi atras atenția o ispravă asemănătoare a aceluiași, publicată zilele trecute. De data asta, însă, nu a mai fost vorba de droguri și cîini, ci de droguri și turnători. Și companii de aviație. Nu o să vă dau link către articol, dar e suficient să știți că deversările de scursuri din servicii s-au întors la Cațavencu.
De cînd Cornel Ivanciuc s-a întors în redacția AC, paginile revistei au redobîndit aerul ăla fetid de anii ’90, ca un perete de bloc cenușiu, comunist, mînjit din loc în loc de inscripții scrise apăsat cu vopsea roșie care ia forma unor acronime-fetiș: KGB, FSB, CIA, SRI, DIE etc. Mă rog, treaba lor, probabil au constatat că securistoizii care-i citeau pînă prin iulie 2006 au renunțat la a-i mai cumpăra și, pentru că tot le dispar cititorii ca la balamuc, au decis să-i recupereze pe nostalgicii de servicii. Măcar pe ăia. Cum ziceam, treaba lor. Cum tot treaba lor e să gestioneze relațiile interne din redacție. De exemplu, pe cea dintre Ivanciuc și PAH. Cel din urmă, acum vreo patru ani, se declara dezamăgit (ca să fiu politicos) de cel cu care acum e (iar) coleg. Din motive de integritate. Morală (zic și eu vorbă proastă).
P.S. PAH-ule, dacă citești textul ăsta azi, înainte de ședința voastră de sumar de la ora 11 AM (la care te vei întîlni cu Ivanciuc), fă-te că nu observi. Oricum nu-l vor da afară, a doua oară, pe distinsul tău coleg integru.
P.P.S. A, încă ceva, PAH-ule, apropo de colegii tăi: nu sta prea aproape de o anumită colegă, de care acum nu te poți despărți nici măcar amar (decît dacă-ți dai demisia). Acu’, asta e, dacă ai făcut pactul cu lipsa de integritate, trebuie să-l faci și pe cel cu impostura.