Etichetă: fals în declarații

Felix, un securist votat de poporul democrat și liber

Felix nu a comis fals în declarații atunci cînd a declarat pe propria răspundere, în 2004 și 2008, că nu a colaborat cu Securitatea, spune o știre recentă (sursa). Ceea ce e destul de logic: Felix se lupta în instanță cu CNSAS tocmai ca să scape de calitatea de turnător la Secu, deci pînă la decizia finală a judecătorilor nu era turnător, ci doar acuzat de CNSAS că ar fi fost. La fel de logic, cînd a candidat în 2012 pentru un nou loc de parlamentar, Felix a declarat că a colaborat cu Securitatea, pentru că între timp (10 martie 2011) se decisese în instanță că a turnat.
Procurorii, însă, au alt argument: „falsul în declarații” al lui Felix nu ar fi produs efecte juridice. Din punctul meu de vedere, însă, cînd legea a cerut ca cei care candidează pentru un loc în Parlament să declare dacă au colaborat sau nu cu Securitatea, s-a avut în vedere tocmai efectul pe care-l poate avea această declarație: recunoașterea colaborării ar fi scăzut șansele candidatului (sau așa ar trebui să fie într-o țară care și-a dat jos dictatorul prin vărsare de sînge). Așadar, dacă Felix nu a recunoscut colaborarea cu Secu în 2004 și 2008, s-ar putea spune că acesta este efectul juridic produs: turnătorul Felix a devenit parlamentar tocmai pentru că poporul votant nu a știut (că Felix n-a declarat, nu?) că Dan Voiculescu a fost securist.
În realitate, tot poporu’ – fie că se uită în fiecare seară la Badea și Gâdea, fie că nu – știe că Felix e un securist nenorocit care și-a turnat și rudele la Securitate. Deci, într-adevăr, procurorii au avut dreptate (chit că au avut alte argumente în vedere): „falsul în declarații” al lui Felix nu a produs nici un efect juridic, pentru că poporu’ votează orice securist, după cum s-a văzut MAI ALES la alegerile din 9 decembrie 2012, cînd Voiculescu a recunoscut oficial, pe propria răspundere, că a colaborat cu Secu.
Pe scurt, dosarul ăsta de fals în declarații al lui Felix e cel mult o farsă absurdă dintr-o țară tristă și suprarealistă în care lustrația a fost cel mult o glumă pentru politicieni, care nu și-au urnit cururile (la fel de securiste ca ale lui Felix, în cazul multora) să ne scape de prădătorii educați de Securitate.

Read More