Curtea Constituțională și-a luat un răgaz de 40 de zile, cît să nu-și strice concediile membrii ei, ca să verifice dacă în România sînt au ba 18,2 milioane de votanți. Dar de ce vorbim noi de DOAR 18,2 milioane de cetățeni români cu drept de vot? Da, știu, asta a fost cifra comunicată oficial de Interne Biroului Electoral Central: 18,292 milioane (documentul) de alegători la referendum.
Foarte interesant, însă, este că aproape același număr de alegători a găsit Internele și la alegerile locale care tocmai au avut loc. Mai precis, 18,3 milioane de votanți (documentul).
Așa, și? Nu e normal? Păi, nu e. Pentru că (MARE ATENȚIEEE!!!), la locale au votat numai cetățenii români cu domiciliul în România (conform legii). În timp ce la referendumul pentru demiterea lui Băsescu au votat și românii cu domiciliul în străinătate (tot legal).
Ce înseamnă asta? Că, pe lîngă cele 18,292 de milioane de votanți din țară, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) trebuia să mai adauge la numărul de votanți încă niște sute de mii, dacă nu peste un milion sau poate chiar mai mult. Deci, s-ar ajunge la un total al alegătorilor înscriși pe liste de peste 19 milioane.
Șoc? Groază? Nu, avem probe. Iată, de exemplu, legea 35/2008, referitoare la alegeri. Care spune așa, la articolul 26, alineatul 1: „Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul național se întocmesc de către primarul comunei, orașului sau municipiului ori al sectorului municipiului București, după caz, pe baza datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral și comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorității Electorale Permanente care funcționează la nivelul județului pe teritoriul căruia se află localitatea. Listele electorale permanente ce cuprind cetățeni români cu domiciliul sau reședința în străinătate se întocmesc de către Autoritatea Electorală Permanentă și vor sta la baza delimitării secțiilor de votare ce vor fi organizate în străinătate” (sursa).
Să repetăm pasajul relevant: „Listele electorale permanente ce cuprind cetățeni români cu domiciliul sau reședința în străinătate se întocmesc de către Autoritatea Electorală Permanentă și vor sta la baza delimitării secțiilor de votare ce vor fi organizate în străinătate„. Și să reținem formularea magică „listele electorale permanente ce cuprind cetățeni români cu domiciliul sau reședința în străinătate”. Păi, ați auzit de vreo listă electorală permanentă în străinătate? Nu, nici vorbă: guvernul Ponta le-a transformat în liste suplimentare la acest referendum, tocmai CA SĂ NU SE ADUNE la lista permanentă a românilor cu domiciliul în țară. Și, deci, să nu crească numărul total de alegători, astfel încît și jumătate din ei, cît e nevoie să valideze referendumul, să fie în jur de 9,5 milioane sau peste.
Așadar, aștept lămuriri de la Guvern și de la AEP: ce s-a întîmplat cu listele permanente de români cu domiciul în străinătate? De ce acestea nu există, deși sînt cerute expres de o lege? De ce Biroul Electoral Central nu a luat în calcul aceste liste permanente cu români domiciliați în afara României?
P.S. Hotnews.ro a săpat un pic mai departe decît mine și a aflat că, de fapt, premierul Tăriceanu (nu premierul Ponta) a transformat listele electorale permanente cu români domiciliați în străinătate în liste suplimentare.