La Ministerul Afacerilor Externe trebuie că s-a externalizat activitatea. Probabil către vreo companie din India, unde e mîna de muncă ieftină, dar cunoștințele despre Europa la fel de ieftine. Pentru că altfel nu se explică ce scrie ministrul Baconschi pe propriul blog. Și anume: „Ar trebui înțeles, în primul rând, că Schengen nu e o chestiune de politică externă, ci internă” (sursa). Serios? Păi, atunci, îi recomandăm ministrului Baconschi să mai consulte website-ul instituției pe care o conduce. Unde chestiunea Schengen apare la capitolul „Afaceri europene”, subcapitolul „Priorități ale României în UE” (vezi aici) (de unde cităm: „MAE va promova respectarea obiectivului naţional strategic deaderare a României la spaţiul Schengen în 2011, pentru ca cetăţenii români să beneficieze de avantajele exercitării depline a dreptului de liberă circulaţie. MAE acordă, de asemenea, o importanţă specială atingerii obiectivelor privind accesul deplin al muncitorilor români pe piaţa muncii din UE şi aderării României la zona Euro.”), dar și la capitolul „Dosare de actualitate”, direct pe homepage-ul www.mae.ro (vezi aici).
Dar să nu rămînem doar la vorbe, să trecem și la bani, de care ministrul Baconschi a beneficiat din plin. Bani de la Schengen, pentru afacerile imobiliare ale MAE. Iar cînd a făcut-o, nu l-am auzit pe Baconschi să se distanțeze de Schengen.
Etichetă: MAE
Ieri, Ministerul de Afaceri Externe român a emis un „avertisment de călătorie pentru Coasta de Fildeș”. Conform căruia, „Cetăţenii români care ignoră avertismentele MAE şi se deplasează în zone de risc, îşi asumă răspunderea integrală pentru faptele lor, iar ignorarea avertismentelor publice, de a nu se deplasa în Coasta de Fildeş, respectiv de a nu părăsi ţara, va conduce la suportarea integrală a consecinţelor unor astfel de călătorii, având în vedere că posibilităţile de intervenţie ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în astfel de zone sunt reduse, iar în situaţii de conflicte armate quasi-inexistente.” (sursa: MAE)
În afară de ratangiul ăla ardelean de la CFR Cluj, Traore, eu nu mai știu nici un român în Coasta de Fildeș. Voi?
P.S. Securiștii sînt rugați să se abțină. Sau, dacă nu pot, măcar să scrie numele din buletin ale colegilor lor care se ocupă cu tranzacții cu armament pe Coastă, nu cele conspirative.
Am accesat azi site-ul Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro), după vreo două-trei săptămîni de la precedenta accesare. Am descoperit un layout cu totul nou. Mai mișto, ce e drept, mai colorat, mai viu. În contradicție cu coloristica optimistă a noului site, logo-ul (ca să zic așa) lui MAE sare în ochi, prin sobrietate. Iată-l (în colțul din stînga, sus):
Se vede, deci, destul de rigid, în alb și albastru, printre tonicele galben, roșu și albastru de pe steag. Sub acvila heraldică, și o deviză: Semper fidelis patriae.
Ziceam, însă, că acum cam două săptămîni, cînd am intrat ultima oară pe mae.ro, layout-ul era tot cel vechi. Și nu țin minte să fi fost, pe frontispiciu, vreo acvilă alb-albastră, nicidecum vreo deviză în latină. De curiozitate, am accesat vechea versiune a site-ului, adică http://old.mae.ro, așa cum mă direcționează actualul site al MAE. Surpraiz, pe vechea versiune de site, aceeași acvilă:
Totuși, sînt absolut sigur, pe vechea versiune de site nu era nici o acvilă alb-albastră și nici o deviză în latină. Iată și proba, așa cum a reținut www.archive.org (un site foarte util, care arhivează mii de site-uri din întreaga lume, așa cum erau ele în trecut, în diferite momente). În februarie 2008, de exemplu, cînd ministru de Externe era Adrian Cioroianu, nici urmă de acvila din prezent:
Se vede, da? E doar o acvilă galbenă, ceva mai colorată, dar nici urmă de deviză latinească (aici găsiți ultima versiune a mae.ro indexată de www.archive.org și aici toate versiunile).
Putem deduce, deci, după această căutare titanică, cu un efort intelectual profund, că ministrul Baconschi își dorește sobrietate și patrotism latinizat. Așa cum au, de exemplu, și băieții veseli de la SPP:
Deci, să remarcăm orientarea viitorului candidat la președinția patriei: fidelitate militară față de mămuca țărișoară, cu accente de lucrări, bunuri și servicii.
UPDATE: Dacă vreți excursia în Indonezia:D, iată un pont.
Pe 4 decembrie 2009, la două zile după arestarea lui Popa la Jakarta, MAE emitea aceste precizări: „În urma articolelor de presă referitoare la situaţia cetăţeanului român Nicolae Popa, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:
Cetăţeanul român Nicolae Popa nu figurează în evidenţele MAE ca deţinător de paşaport diplomatic sau de serviciu.
Conform datelor existente în arhiva Ambasadei României în Indonezia, Nicolae Popa s-a prezentat în ziua de 13.02.2001 la sediul misiunii din Jakarta şi a solicitat prelungirea valabilităţii paşaportului simplu, această dată fiind cu un an înainte de ziua în care a fost emis mandatul de arestare.
Ambasada României la Jakarta a prelungit paşaportul simplu până la data de 16. 07.2004, conform normelor legale în vigoare la acea dată.
Motivul prezentat de cetăţeanul român pentru această prelungire a fost necesitatea de a avea un paşaport simplu valabil pe o perioadă mai mare de 6 luni, astfel încât să poată obţine viză indoneziană.
Precizăm că, în urma verificării arhivei Ambasadei României la Jakarta, Nicolae Popa nu a mai solicitat niciun fel de serviciu consular misiunii noastre după data de 13.02.2001.
Având în vedere că mandatul de arestare a fost emis în ianuarie 2002, la momentul prelungirii paşaportului simplu de către Ambasada României la Jakarta Nicolae Popa nu figura cu vreo interdicţie în baza căreia acest serviciu consular să îi fie refuzat.” (de aici)
Sună bine, rotund, fără pată. Dar nu e. Undeva, în textul dintre ghilimele, MAE minte. Din ignoranță sau ca să nu se murdărească pe mîini, dar minte. Descoperiți diferența dintre comunicatul MAE și realitate și primiți o excursie în Indonezia. Vă pupă tata, golănașilor!