MAE a secretizat abuziv și ilegal informațiile despre secțiile de vot din străinătate (asta știți deja, cum știți și că, din motivul ăsta, am dat MAE în judecată). Un motiv suficient de bun pentru această secretizare este că, de fapt, Ponta a sabotat votul din străinătate. Un studiu de caz pe configurația secțiilor de vot din Italia, țara cu cea mai mare comunitate de români din lume, arată cu claritate cîtă rea-credință a avut Ponta ca să-și asigure un mandat prezidențial. Pe care, din fericire, nu l-a obținut.
Etichetă: MAE
Am cerut Ministerului de Afaceri Externe să-mi comunice informații de interes public despre procedurile urmate pentru votul în străinătate la prezidențialele din 2014. MAE a refuzat, în două rînduri, să-mi furnizeze aceste informații. Am apelat, în consecință, la instanța de judecată: Tribunalul București va decide (cu celeritate, sper) dacă informațiile pe care le-am cerut sînt de interes public au ba, dacă cetățenii acestei țări merită să știe de către cine din Guvernul României au fost sabotați, cine din Guvernul României le-a interzis dreptul democratic fundamental la vot.
Așa cum vă promiteam aici, am depus acțiune în instanță pentru a obține informațiile secretizate abuziv de MAE în legătură cu sabotarea votului în străinătate la prezidențiale.
Vasăzică, Năstase s-a întors la MAE, la invitația ministrului Aurescu (sursa), datorită „expertizei instituționale și profesionale considerabile”. Dar declarația asta lemnoasă e numai pentru presă. De fapt, Năstase este farul luminos al lui Aurescu încă de acum vreo 20 de ani. Povestește chiar Ponta.
Aproape cinci luni au trecut de la 16 noiembrie 2014, data la care Ponta a pierdut alegerile și pentru că i-a umilit pe românii din străinătate cărora le-a interzis, în cea mai mare parte, dreptul la vot. De atunci și pînă azi, în ciuda tuturor promisiunilor politicienilor, ale lui Klaus Iohannis și chiar ale DNA, nu știm cu certitudine cine a decis ca numărul secțiilor de vot din străinătate să nu crească.
Victor Ponta a mers azi în Camera Deputaților ca să peticească imaginea unui Guvern făcut praf de alegători după votul la prezidențiale din străinătate. Încă premierul Ponta a transmis, în principal, două mesaje. Ambele menite să-l salveze atît pe el, cît și pe miniștrii Corlățean și Meleșcanu de la o punere sub acuzare penală. Ambele, însă, sînt minciuni.
Aseară tîrziu, un cetățean care a fost membru al secției de vot 150 de la Londra (cea din Belgrave Square, celebră pentru coada de sute de oameni), Octavian Andre Antony, mi-a scris următorul mesaj: „Buna seara, Ca sa vedeti cata ticalosenie exista din partea lui Ponta: pentru ca el a luat numai 6% din voturi in primul tur, duminica vom fi numai 3 in biroul electoral de la ICR ! 4 reprezentanti ai partidelor au anuntat ca nu se vor prezenta: – VADUVA EMIL MARIAN PSD – UNPR – PC – FURTUNA COSTIN GABRIEL UDMR (in realitate tot de la PSD) – SZOKE SZIDONIA TIMEA PP-DD – ACOMONAAI ANA MARIA PER Acesti membri pot fi inlocuiti numai de partidele care i-au propus. Nu pot fi inlocuiti cu membri MAE. Va rog sa contactati de BEC pentru a da URGENT o decizie prin care membrii partidelor care vor absentat sa poata fi inlocuiti de personalul Ambasadei. Altfel, cu numai 3 persoane in biroul de vot, mai mult de 1000 nu vom vota. Sunt sigur ca exista aceeasi situatie la toate sectiie din strainatate in care Ponta a avut un scor mic.”
La zece milioane de români care ies la vot (în țară și străinătate) – cam cît au ieșit în turul al doilea din 2009 – , 160.000 de votanți (numărul celor care au apucat să voteze în străinătate la primul tur de anul acesta) care bagă votul în urnă reprezintă 1,6%. O suplimentare a numărului de secții de vot în străinătate, mai ales în zonele dens populate de români din Europa, ar putea duce numărul alegătorilor care-și exercită dreptul de vot la vreo 300.000. Adică vreo 3% din voturile total exprimate.
Trei fapte:
– autoritățile italiene au pus la dispoziția Ministerului de Afaceri Externe român spații pentru secții de votare în Italia, MAE a refuzat oferta (sursa);
– MAE a insistat, ÎN CIUDA procedurilor Biroului Electoral Central, ca declarația pe propria răspundere la votul în străinătate să fie completată în secția de vot (sursa);
– BEC arată că MAE poate deschide secții noi în străinătate, MAE refuză să o facă (sursa).
Ieri, ambasadorul român în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Ion Jinga, a dat un mini-interviu la CNN (vezi aici). Jinga s-a scremut, a icnit, a făcut dezacorduri, a transpirat. Totul, în numai doua minute (care, ce-i drept, pentru el au părut o veșnicie). Ce mai, a etalat o splendidă engleză de cel mult clasa a patra de la o școală sătească.
Ei bine, de cînd credeți că e omul ambasador în UK? Din… 2008! De cinci ani, deci. Cinci ani în care, din cîte se vede și aude, Jinga a stat pitit prin ambasadă, în loc să se acomodeze cu obiceiurile locale (printre care și limba, desigur). Cu toate astea, în CV-ul bravului nostru ambasador se menționează că limbile străine cunoscute sînt engleza și franceza, ambele „foarte bine”. Mda, e evident, Shakespeare se răsucește în mormînt de invidie cînd îl aude pe magnificul român pocindu-i limba. Dar să nu credeți că Jinga nu s-a remarcat pînă acum în funcția asta de la Londra. Dimpotrivă: anul trecut, ministrul de Externe Corlățean i-a oferit o distincție, „pentru abilităţile în promovarea relaţiilor bilaterale în plan politic, economic, cultural cu principalii parteneri externi ai României, precum şi a intereselor comunităţilor româneşti din străinătate. „Putem spune azi, dincolo de situaţiile conjuncturale şi chiar în condiţiile dificile ale crizei economico-financiare prin care trece Europa, că niciodată în istoria comună a relaţiilor bilaterale, România şi Marea Britanie nu au avut relaţii mai bune. Astăzi este de evidenţiat calitatea dialogului politic, convergenţa în problemele securităţii internaţionale, dinamica schimburilor economice, dar şi culturale şi inter-umane”, a declarat ministrul Titus Corlăţean în prezentarea ambasadorului Ion Jinga.” (sursa). Păi, se îndoiește cineva de „calitatea dialogului” pe care e Jinga în stare să-l poarte în limba briților?!
Eu nu mă îndoiesc. Ba chiar, la rîndul meu, aș vrea să-i acord o distincție lui Jinga: distinția Jigna, pentru jigniri aduse tuturor fraierilor de români care-i plătesc salariul de ambasador să ne facă de căcat la CNN.
P.S. Totuși, l-a evaluat cineva pe Jinga în 2008, în guvernarea Tăriceanu, înainte să-l trimită la post în UK?
P.P.S. Cum își face treaba un ambasador (al UK în România, ce-i drept) cu adevărat: citește impecabil o poezie de Eminescu și dialoghează absolut natural în limba română.