Previzibil, DNA l-a acuzat și pe Alexandru Mazăre, senator PSD (și frate al primarului de Constanța) de fals în declarații. Potențiala infracțiune este o copie fidelă a falsului lui Radu Mazăre: senatorul a primit bani (mită, spun procurorii) într-un cont din Israel pe care nu l-a declarat.
Etichetă: mită
Liviu Pop, fostul interimar al Educației, a declarat așa (pentru B1 TV, Butonul de panică, 2 iulie 2013): „SRI transmite (în fiecare an – n.r.) Ministerului Învățămîntului lista cu școlile în care se dă și se ia mită” (sursa – de la minutul 25). Pentru 2012, a mai spus Pop, SRI a atras atenția că erau peste o sută de școli (din toată țara) în care se pregăteau fraude cu dare & luare de mită. Nu avem nici un motiv să credem că, în 2013, numărul școlilor cu risc de șpagă a scăzut drastic. Chiar și dacă ar fi scăzut, numărul școlilor cu risc de corupție tot ar fi rămas la cîteva zeci, cel puțin.
Așadar, cazul de mită din sectorul 5 de la liceul „D. Bolintineanu” este doar unul din măcar cîteva zeci de școli, dacă nu peste o sută.
Vă spuneam acum cîteva ceasuri că PSD, PNL și PDL se înghesuie pe lîngă UDMR și-i mai și fac șmecherește din ochi ca să-i aducă aminte că l-au salvat pe Laszlo Borbely de la un dosar penal complicat.
Ei, acum, dacă tot și-au făcut glumițele Ponta și Antonescu la congresul UDMR, să spunem și noi că, de fapt, doar PSD are șanse să se alieze cu UDMR, PNL și PDL fiind pretendenți care ori n-au pedigree, ori mănîncă de pe jos, în opoziție, deci nu sînt eligibili pe partea de avere.
De altfel, legăturile dintre Borbely și PSD datează încă din neguroșii ani ’90, cînd, după cum notează o cablogramă Wikileaks, „Together with Gyorgy Frunda (see below), and Gyorgy Tokay, he held a secret meeting in the seaside town of Neptun in 1993 with the PDSR party, the current day Social Democratic Party (PSD). At that meeting, he negotiated the UDMR’s first cooperate dialogue with a mainstream Romanian political party” (sursa). Nici nu mai contează că, așa cum se notează în aceeași cablogramă, „Leaders of the Radical movements (see below) frequently point to this initial cooperation with the PSD as a form of betrayal”.
Trădare, trădare, dar dragostea lui Borbely pentru PSD a fost așa de puternică încît victoria la prezidențiale, în 2004, a lui Băsescu l-a zguduit pe membrul UDMR (tot conform diplomaților americani de la București): „Borbely is known for his affinity with PSD leaders, and for his strong organizational and negotiating skills. He was the key ethnic Hungarian architect of the UDMR-PSD cooperation protocols, signed annually between 2000 and 2004 while PSD was in power. During this period, the UDMR supported in Parliament the minority PSD government in parliament in exchange for incremental concessions provided in the protocols. Borbely was outspokenly disappointed with the surprise victory of Basescu’s presidential election in November 2004. He did not hesitate to inform Embassy staff the day following Basescu’s victory that UDMR would continue its cooperation with the PSD party, although just a few weeks later the UDMR would join the coalition led by the Liberal-Democratic (PNL-PD) Alliance” (sursa).
În ciuda guvernării alături de Alianța DA (PD & PNL), Borbely nu i-a uitat pe prietenii buni de la PSD. Așa că, atunci cînd a deținut portofoliul Mediului, a dat zeci de milioane (91 milioane RON, mai exact) din banii ministerului direct ginerelui unui pesedist (sursa). De la care ginere, a spus DNA, ar fi primit și mită Borbely, de unde și dosarul penal. Care dosar penal nu a mai ajuns niciodată să fie lucrat, pentru că parlamentarii din toate partidele au decis, prin vot, să nu permită urmărirea penală a udemeristului. C-așa-i hora politicienilor corupți pe la noi, indiferent din ce partide ar face ei parte.
Se extinde dosarul tînărului șpagagiu Costea, fost șef al vămii Ploiești, pentru că firele anchetei duc la „persoane cu funcții înalte” (zic procurorii). Cine or fi persoanele alea, numai autorul citatului de mai jos știe. Iată și citatul: „A fost un moment trist, cînd era guvernul PDL cu PSD sau PSD cu PDL, cum vreți să-i numiți, cînd s-a politizat într-un mod excesiv administrația. A fost dată o ordonanță de urgență, 37/2009, urmată de o alta, 115/2009, prin care toate funcțiile de director și de director adjunct, de director executiv și de director executiv adjunct de DRV și de DJ la Vamă au fost desființate și s-au reînființat funcții de director coordonator și director coordonator adjunct. Care au fost niște funcții politice. Iar atunci s-au făcut protocoale între cele două partide și, pur și simplu, au fost niște dosare de management… M-am trezit cu niște dosare pe masă… Da… am refuzat dintre dosare, pentru că nu puteam să pun… și am făcut niște condiții destul de lejere, dar totuși niște condiții, pentru a accede o persoană la acea funcție. Am cerut măcar un minim de pregătire economică.” (de aici)
Sugestii?
Șpăgarul de la Ploiești le-a spus procurorilor că, după știința lui, o parte din mita încasată de el ajungea la „președintele S.B.”. Cum, în propoziție, e vorba de președintele Fiscului iar președintele Fiscului, acum, e Sorin Blejnar, putem presupune (fără să greșim prea tare) că „președintele S.B.” e Sorin Blejnar. Sau, te pomenești, „S.B.” o fi Sebastian Bodu, fost șef al Fiscului?
P.S. Sebastiane, am glumit, desigur. Dar nu-i așa că e o coincidență simpatică?
UPDATE 23 februarie: un prieten ceva mai la curent cu legile decît mine mi-a trimis o completare pe care o redau întocmai: „ce e si mai grav e ca nici juridic n-are dreptate (Kovesi – n.m.) si ca exista hotarari judecatoresti prin care se confisca bunuri de la terti. printr-o actiune pauliana (revocatorie) – un tip de actiune in civil – se constata ca de fapt bunurile au fost puse de forma pe numele bunicutei si instanta constata ca ele apartin de fapt inculpatului. nu e nimic special in actiunea asta. apoi instanta penala confisca. simplu”
Cităm: „Dacă un inculpat a cumpărat mai multe proprietăţi pe numele unei bunicuţe, nu ai ce face. Bunicuţa nu e funcţionar public, nu are declaraţii de avere şi nu îi poţi cere să dovedească de unde a avut bani de vile. Este protejată de prezumţia de care v-am vorbit anterior. Până nu se modifică Constituţia, nu avem ce face, nu poate fi promovată nicio lege care să îl oblige pe cel anchetat să dovedească faptul că banii provin dintr-o sursă licită. Trebuie ca procurorul să dovedească faptul că banii provin din săvârşirea unei infracţiuni”.
Declarațiile îi aparțin Laurei Codruța Kovesi, procuror general al României și au fost date cotidianului Gândul, în contextul arestării mai multor vameși și polițiști de frontieră pentru primire de mită.
Juridic, ce spune Kovesi este corect. Din punct de vedere al mesajului public transmis, însă, procurorul general a făcut o gafă incalificabilă. Să afirmi public, răspicat, fără nuanță, că orice corupt din România își poate camufla averea ilicită pe numele bunicuței echivalează cu un NUP cît tine de mare. Iar cînd tu ai aproape doi metri înălțime, NUP-ul e suficient de mare și de vizibil, de încurajator, de dătător de speranță pentru bieții bogați fără avere personală.
În al doilea rînd, vorbele Laurei Codruța Kovesi sînt perfect egale cu o capitulare profesională fatalistă demnă de „Miorița”: deci, da, la apus de soare, vin corupții să mă omoare, deși au dosare multe și averi mai corupte, da’ eu, Laurica, în loc să mă ridic (circa doi metri, cum ziceam) de pe scaun și să mă arunc pe ei, ca o leoaică neîmblînzită (doar sînt procuror general, ce anticorupția mă-sii!), îmi pun un ziar pe cap și dau declarații defetiste că n-am cu ce.
Mi-ar fi plăcut ca atitudinea procurorului general să fie măcar combativă, dacă nu încrezătoare. Să fi spus Kovesi, de exemplu, că ar interesa-o o colaborare cu ANAF (care, cică, se apucă de impozitat averile nejustificate; da, sigur, ce ar vrea ANAF e o tîmpenie, dar niște date utile pentru un procuror ar cam fi de scos din tîmpenia asta, ca să nu mai spun că, pînă la confiscarea pe care și-ar dori-o, la modul foarte virtual, Kovesi, ar mai fi și niște potențiale dosare de spălare de bani care s-ar putea întocmi, de ce nu?). Sau cu ANI, că tot are lege nouă de funcționare, după coma indusă de Curtea Constituțională anul trecut.
Dar nu, nene, Kovesi nu are soluții și gata. Nu se poate! E imposibil! Să luăm șpagă și să ne rugăm să mai avem bunicuțe în viață, pe numele cărora să punem banii, procurorul general al României tocmai ne-a confirmat că asta e cea mai simplă și la îndemînă soluție să furăm legal. Mulțumim, Codruța! Nu știm ce ne-am face fără tine! Mă rog, știm, dar ne e rușine de rușinea ta să zicem. Da’ uite că zicem, totuși: ne-am face mai cinstiți.