Nesimțirea unui premier: multinaționale – ba, firmă cu contracte cu statul și care-i angajează nevasta – da

Bulumacul ridat din fruntea Guvernului, acest Hulk în mizerie care pare adunat din șanțul din fața unei gări de orășel, se luptă în continuare cu multinaționalele. Că giganții comerciali răspândiți prin toată lumea ar putea fi mai eficient taxați de către state este o discuție de făcut. Tudose, însă, nu posedă nici creierul pentru asta și, cu siguranță, nici stilistica.

Dar din alt motiv ne-am adunat noi aici: ca să sesizăm, încă o dată, enorma ipocrizie de care dă dovadă și acest politruc de rapt. Astfel, în timp ce Tudose ceartă multinaționalele că și-ar exporta profitul, are o relație cât se poate de bună, caldă și, în orice caz, foarte profitabilă, cu unele firme mai naționale, de pe la noi. Mai ales când firmele alea, de exemplu, trăiesc aproape exclusiv din contracte cu statul și, ca să vezi coincidență, îi mai și angajează nevasta.
„Soția ministrului Economiei (actualul premier – n.r.), Mihai Tudose, îi poartă noroc firmei la care e angajată ca secretară. Astfel, când Tudose ajunge ministru, societatea la care e angajată soția câștigă milioane de euro de la stat. Până acum, în cele două mandate ale acestui demnitar, firma a câştigat contracte de zece milioane de euro de la Compania Naţională de Investiţii.
Corina Tudose, consoarta ministrului Economiei, avea un salariu de 5.000 de lei pe lună ca „asistent manager“ la societatea En Electric Proiect Office SRL. Administratorul firmei spune că femeia lucra, de fapt, la Departamentul Ofertare Licitaţii. În 2015, în timpul primului mandat la Economie al lui Tudose, En Electric Proiect Office a prins în condiţii suspecte un contract de 6,5 milioane de euro pentru a construi reţeaua de canalizare a orașului Buşteni. Iniţial, licitaţia a fost anulată, apoi, la reluare, din cele şase oferte, cinci au fost anulate. Numai firma soţiei ministrului a rămas „în picioare“. În timpul documentării acestui material, Corina Tudose şi-a dat demisia de la En Electric Proiect Office.
Cu Ponta premier, contracte de 41 milioane RON
En Electric Proiect Office SRL, o firmă de construc-ţii din Bucureşti (relativ nou-înfiinţată, în 2011), a câştigat mai multe contracte atribuite de Compania Naţională de Investiţii (CNI) în timpul mandatelor de ministru al Economiei ale lui Mihai Tudose. CNI este subordonată Ministerului Dezvoltării.
Astfel, în primul mandat de ministru al lui Tudose (între decembrie 2014 și noiembrie 2015), En Electric Proiect Office a fost declarată câştigătoare a contractelor pentru reabilitarea/extinderea reţelei de apă în Buşteni – Prahova (28,1 milioane lei; data semnării: 14 ianuarie 2015), construirea unui complex sportiv în Turnu Măgurele (3,5 milioane lei; data semnării: 24 septembrie 2015), modernizare sursă captare apă Soveja-Vrancea (9,7 milioane lei, data semnării:
15 octombrie 2015).
În al doilea mandat (din februarie a.c. până în prezent), En Electric Proiect Office a obţinut contractul pentru construirea unei staţii de epurare în Rovinari – Gorj (2,4 milioane lei; data semnării: 22 martie 2017).
Singurul contract cu CNI al En Electric, în afara mandatelor lui Tudose, a fost semnat în august 2014, pentru reabilitarea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare la Azuga (6,3 milioane lei).
„Noroc“ la licitație: șase concurenți, cinci descalificați
În două dintre cele patru proceduri organizate de CNI (pentru Turnu Măgurele şi Rovinari) la care En Electric Proiect Office a fost declarată câştigătoare în timpul prezenţei în Guvern a lui Tudose, firma bucureşteană a fost unic ofertant. Iar pentru contractul de la Buşteni a avut unica ofertă admisibilă. Deşi, într-un răspuns oficial, Compania Naţională de Investiţii a transmis că s-a mai întâlnit cu asemenea situaţii, licitaţia pentru Buşteni reprezintă un caz special. În primă fază, toate cele şase oferte au fost respinse, inclusiv cea a En Electric, apoi, la reluare, au fost respinse cinci, rămânând admisibilă doar cea a firmei din Bucureşti. CNI a transmis că motivele respingerilor au ţinut fie de neprezentarea unui certificat de manager pentru asigurarea calităţii, fie de lipsa unor acte elementare (cazier judiciar), planşe, program de lucru tip Gantt etc. „Recunosc, am avut noroc“, a spus Victor Nicolae Popescu, administratorul En Electric, despre modul de adjudecare a contractului din Prahova. Acţiunile societăţii sunt pe numele soţiei sale, avocat în Bucureşti.
Firma secretarei Tudose, sub 1% din cerința licitației
Când a depus oferta de la Buşteni, En Electric a fost lider al unei asocieri de tipul „șoricelul şi elefantul“. Astfel, fiecare asociere de firme trebuia să arate că a avut o cifră de afaceri de minimum 12,3 milioane de euro în precedenţii trei ani. „Contribuţia“ En Electric a fost de 67.101,87 euro, adică mult sub 1% din cifra de afaceri cerută. Salvarea a venit de la asociaţii italieni VAMS Ingegneria – 2,27 milioane euro – şi Granchi SRL –
14,3 milioane euro. Aceștia din urmă  au mai depus la dosar altă cerinţă capitală: lucrările similare în domeniu. „În principiu, cel cu cifra mare de afaceri e liderul“, a declarat Titel Sinescu, patronul firmei de construcţii Iasicon, una dintre cele mai mari din zona Moldovei, cu participări numeroase la licitaţii publice. „Atât am avut cifra de afaceri la acea licitaţie? Parcă mai mult“, a spus Popescu, care a menţionat că nu este ilegal cum s-a procedat.
Reguli schimbate în timpul jocului la CNI
Studierea caietelor de sarcini de la prima licitaţie (anulată) şi a doua (câştigată de En Electric) arată o „îmblânzire“ a unor condiţii impuse participanţilor. Cum ar fi cea referitoare la „lucrări similare“ în valoare de 6,1 milioane euro, care a scăzut la 5,8 milioane euro. CNI a explicat că modificările s-au datorat faptului că prima documentaţie a fost realizată de instituţie, iar la cea de-a doua „s-a ţinut cont de părerea unor experţi cu vastă experienţă în domeniul achiziţiilor publice“. Atât la prima, cât şi la a doua licitaţie, la acest capitol asocierea condusă de En Electric a invocat un contract de 6,19 milioane de euro al unui terţ susţinător tehnic italian.
Tudose: „Nu mi-am băgat soţia la ASF sau BNR“
Atât Tudose, cât şi Popescu au respins orice ilegalitate sau „intervenţie“ la CNI din partea ministrului. „Am crescut prin muncă“, a declarat administratorul En Electric. Cei doi au povestit că se cunosc de mai mulţi ani, legătura fiind făcută prin intermediul unor prieteni comuni, după cum a afirmat ministrul.
Tudose, de loc din Brăila, a spus că angajarea soţiei în subordinea lui Popescu a venit din dorinţa de reîntregire a familei, după ce devenise deputat, iar fiica sa a ajuns studentă în Bucureşti. Referitor la contractele En Electric, Tudose a declarat: „Dacă era să am vreo legătură cu firma respectivă, primul lucru pe care-l făceam era să nu mai fie nevasta mea acolo“.
Ministrul a făcut aluzie la faptul că locul de muncă al Corinei Tudose şi salariul ei au apărut de fiecare dată în declaraţiile sale de avere. „Poate nu sunt perfect, dar am două chestii la care ţin: nu sunt idiot şi nu fur“, a mai spus Tudose.
El a afirmat că soţia sa şi-a dat demisia de la En Electric pentru a pune capăt speculaţiilor pe acest subiect. „A venit plângând acasă. Acum îşi caută de lucru. Eu nu mi‑am băgat soţia la ASF sau BNR“, a încheiat Mihai Tudose.
Tudose, soldat disciplinat al partidului
Parlamentar PSD de Brăila în mai multe legislaturi, Tudose (50 de ani) pare „mantaua de vreme rea“ a partidului la Ministerul Economiei. A ocupat prima dată această funcţie în ultima parte a existenței Guvernului Victor Ponta. După revenirea la putere a PSD, în decembrie 2016, a fost dat ca sigur pentru reluarea mandatului, dar o schimbare de ultim moment l-a impus în funcţie pe Alexandru Petrescu. Până la urmă, în februarie 2017, s-a revenit la planul iniţial, prima remaniere a Guvernului Grindeanu aducând numirea lui Tudose pe post.
Contracte în fieful lui Dragnea
În perioada noiembrie 2016-aprilie 2017, societatea bucureşteană a mai prins 18 contracte, în valoare de câteva sute de mii de lei, atribuite direct de Primăria Turnu Măgurele, oraşul de origine al preşedintelui PSD, Liviu Dragnea. Banii au fost daţi parţial pentru utilarea sălii de sport ridicate cu banii CNI, parţial pentru studii de fezabilitate şi documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţie la mai multe străzi sau clădiri publice din oraş. „Dacă vă veţi uita pe piaţă, veţi vedea că am avut preţuri foarte mici pentru aceste studii“, a declarat Popescu. La momentul atribuirii contractului pentru sală, în septembrie 2015, Dragnea nu mai era ministru al Dezvoltării (instituţia ce are CNI în subordine) de patru luni, fiind înlocuit de Shevil Shaiddeh, cea care ocupă şi în prezent această funcţie.
Fosta firmă a șefului secretarei, la o boschetară
Înainte de 2011, administratorul En Electric, Victor Nicolae Popescu, a fost director general la Electric Dupo, o societate din Bucureşti unde a lucrat şi Corina Tudose ca director adjunct marketing. Electric Dupo a ajuns la o femeie din Buzău, Victoriţa Ungureanu, despre care presa a scris că era o boschetară ce devenise patroana a peste o sută de firme, foştii acţionari ai acestora dorind să scape astfel de debite. „Nu puteţi spune aşa ceva. Firma nu avea datorii“, a spus Popescu când a fost întrebat despre suspecta înstrăinare a acţiunilor, dar a admis, în final, că Electric Dupo avea credite de returnat. În 2014, societatea a intrat în faliment.
Ministrul Economiei, plagiator la Academia SRI
În 2015, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI) a publicat un articol în care Tudose era suspectat de plagiat în lucrarea de doctorat susţinută la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul“. Ulterior, Tudose a depus o cerere de renunţare la titlul de doctor.
Doctorat lăudat de Coldea și Maior
Conform CRJI, „lucrarea de doctorat a lui Tudose se numeşte «Infrastructura critică – model şi strategie managerială» şi a fost susţinută în 2010, la Academia Naţională de Informaţii «Mihai Viteazul» – universitate subordonată Serviciului Român de Informaţii (SRI). În acelaşi an a fost publicată la RAO International Publishing Company. La începutul şi la sfârşitul volumului au semnat cuvinte laudative adjunctul şefului SRI, Florian Coldea, respectiv şeful din acea vreme al instituţiei, George Maior. «Nivelul teoretico-aplicativ ridicat, bazat pe o bună cunoaştere şi un studiu aprofundat al problematicii, sistematizarea eficientă a ideilor, în mod special gradul ridicat de adecvare şi consistenţă al sugestiilor privind managementul acestei categorii de infrastructuri reprezintă argumente solide pentru considerarea lucrării drept un document de referinţă în domeniu», a scris Coldea. Infrastructurile critice sunt reţele care asigură servicii importante (transporturi, energie, informatică) şi care pot deveni vulnerabile în faţa unor atacuri teroriste, de exemplu“.
A plătit ca să plagieze
Povestea plagiatului lui Tudose, însă, devine și mai interesantă: cel plagiat a recunoscut nu doar că i s-au luat pagini întregi, ci că a și fost plătit pentru asta. “Circa 50 de pagini sunt plagiate, fie cuvânt cu cuvânt, fie prin reformulări minore, din altă lucrare de doctorat, susţinută, cu un an mai devreme, de comisarul-şef Radu Andriciuc, la Academia de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza». Din doctoratul comisarului-şef s-au copiat inclusiv părţi din concluzii, câteva anexe şi chiar o secţiune din bibliografie. Numele lui Andriciuc şi lucrarea acestuia nu apar deloc în doctoratul lui Tudose, nici la notele de subsol, nici la bibliografie. Cu toate acestea, Andriciuc nu pare deloc deranjat, oferind o perspectivă insolită a situaţiei: «Domnul Tudose m-a contactat şi i-am cedat drepturile de proprietate, ca pentru orice marfă. Era 2008 şi aveam nişte probleme financiare, vă aduceţi aminte ce au păţit bugetarii (scăderea veniturilor cu 25%, din cauza crizei, a avut loc însă în
2010 – n.r.), plus că fiul meu dădea Bacalaureatul. A fost vorba de câteva mii de euro». «Este o prostie, actul respectiv nu înlătură obligativitatea citării», a declarat un cadru didactic din mediul universitar ieşean. Andri-ciuc nu a putut explica de ce Tudose nu a luat cartea de la bibliotecă, citarea fiind gratis: «Nu pot intra în mintea domnului ministru». El a negat ipoteza că suma ar fi fost, de fapt, contravaloarea serviciilor de întocmire a lucrării“, a arătat CRJI.” (sursa)