Planul de subordonare politică a Justiției. Episodul 1: legea 304/2004 privind organizarea judiciară

Un veritabil blitzkrieg pesedist a fost pus la cale. Rezultatul: cel mai probabil, în ianuarie 2018, adică peste nici două luni, sistemul judiciar din România va fi controlat politic cu voie de la lege.

Pentru ca planul să fie îndeplinit, primul pas a fost crearea unei comisii speciale comune a celor două camere parlamentare: „Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției”, condusă de Florin Iordache și o componență de vis.
Despre ce-și propune această comisie să facă și cu ce instrumente se poate afla din această listă de documente. Voi face o analiză amănunțită a fiecărui proiect de lege care va masacra actuala legislație în domeniul justiției. În acest prim episod, analiza privește „Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare”. Conform tabelului comparativ pus la dispoziție de comisia specială comună, pesediștii vor schimbarea unor pasaje esențiale din această lege.
Prima modificare este chiar la articolul 1: „Alineatul (3) al articolului 1 se modifică și va avea următorul cuprins: ”(3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile sub autoritatea ministrului justiției, prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.””
Modificarea propusă de PSD și ALDE este că, în articol, apare sintagma „sub autoritatea ministrului justiției„. Intenția e, deci, clară: procurorii (Ministerul Public fiind, practic, Parchetul General) vor fi subordonați unui membru al Guvernului, instituție populată eminamente politic.
Aceeași schimbare apare și la articolul 62: „Alineatul (1) al articolului 62 se modifică și va avea următorul cuprins: ”Art. 62 – (1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii, sub autoritatea ministrului justiției şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.”
O propunere foarte interesantă vizează chiar munca procurorului, ancheta penală. Inițiatorii schimbării legislative vor ca soluția într-un dosar să poată fi schimbată de un superior ierarhic al magistratului nu doar pentru nelegalitate, ci și pentru… netemeinicie: „Alineatul (3) al articolului 64 se modifică și va avea următorul cuprins: ”(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice”.”
Ceea ce înseamnă că, practic, s-ar putea ajunge în situația în care o soluție penală perfect legală să fie întoarsă pentru argumente cu un grad mare de relativism și care, de fapt, nu au legătură cu legea ci cu interpretarea unui superior ierarhic în legătură cu ce ar fi temeinic și ce nu într-un dosar.
Mai departe, parlamentarii actualei puteri vor ca bucătăria DNA să fie atent controlată: „Alineatul (1) al articolului 86 se modifică și va avea următorul cuprins: ”(1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și al ministrului justiției.””
Deci, dacă șefa/șeful DNA consideră că are nevoie de structuri noi în cadrul direcției, trebuie nu doar să întrebe la CSM, ci să aibă și permisiunea ministrului Justiției. Încă o implicare a puterii politice în sistemul judiciar, așadar.
Legiuitorul vrea să înăsprească și condițiile pentru intrarea unui procuror în DNA: „Alineatul (2) al articolului 87 se modifică și va avea următorul cuprins: ”(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop. Dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 se aplică în mod corespunzător”.”
Sintagmele subliniate nu există în actuala lege. În principiu, nu e nimic rău ca un procuror care lucrează la DNA să aibă o experiență de minimum opt ani (acum se cer șase) și grad de tribunal (acum, legea nu precizează), dar condiția referitoare la sancțiunile disciplinare ar putea reprezenta un risc de implicare politică (prin intermediul CSM – și vedem cum arată azi CSM) în numirea procurorilor.
Poate cea mai grosolană modificare pe care și-o propun parlamentarii este cea referitoare la inventarea unei noi direcții în Parchetul General: „După articolul 88, se introduce o secțiune nouă, Secțiunea 21 – ”Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați” (…)”
După cum îi spune și numele, e evident cu ce se va ocupa această structură. Interesant este că, după cum își propun parlamentarii PSD-ALDE, „(4) Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați funcționează cu un număr maxim de 50 de posturi, din care 20 de posturi de procuror și 30 de posturi de personal auxiliar de specialitate și personal economic și administrativ. Numărul maxim de posturi poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului.”
Deci, printr-o nouă decizie politică, această inchiziție a magistraților poate să devină oricât de mare sau de mică, după cum se decide la partid.