MRU și-a cumpărat (sau a închiriat, nu mi-e clar) un partiduleț cu care să se joace la alegeri. Nu am înțeles de ce nu și-a construit unul nou. Sigur, or exista motive obiective, temeinice, care țin de resurse (financiare, de timp etc), dar să te proclami simbolul schimbării la față a României și să te înscăunezi peste un partid second hand nu e cea mai inspirată mișcare. Mă rog, să trecem peste și să ne mințim, de dragul continuării discuției, că asta nu prea contează.
Dar ce ne facem cînd ajungem la momentul în care descoperim că în partidulețul ăsta s-au instalat la vîrf niște unii ca Ștefan Pirpiliu, Dănuț Liga (mici trepăduși adunați de prin PDL, dar cu afaceri de sute de milioane de euro direct sau prin interpuși cu statul sau cu niște ciudați penali) sau chiar Marian Săniuță și Ionuț Bazac (ambii foști în PSD, ba chiar foști miniștri: Săniuță sub domnia lui Năstase, Bazac sub a lui Geoană). Ce aduc aceste personaje în Forța Civică, în afară de forța negativă a relațiilor și, mai ales, a banilor? Ce alegători însetați de schimbare se vor repezi să pună ștampila pe Pirpiliu, Liga, Săniuță sau Bazac?
Întreb și eu, nu dau cu schimbătorul de viteze de la Ferrari.
Uncategorized
Nu, nu de caș la gură are nevoie, că de asta are din plin, ci de cash. De „cașcaval”, dacă vreți, cum zic băieții de băieți (da’ ce-am azi, băi, nene, de vorbesc în versuri precum Publius Ovidius Naso, exilat la Constanța – sau pe acolo, pe undeva – , săracu’, pe cînd Mazăre nu exista – că dacă exista, sigur îl obliga să scrie niște versuri nemuritoare despre semizeițele semidezbrăcate cu semicreier în cap care au fost să voteze la referendum). Bun, să revenim la brînzeturile noastre: de ce are Ponta nevoie de cash? E, ghinion, asta nu știm, putem doar bănui, dar știm cum obține Ponta cașul ăsta. De la fraierii din PSD, de exemplu, cărora le vinde diverse la suprapreț. Citiți aici și contraziceți-mă, dacă aveți Mitsubishi Lancer pe acasă.
V-am amenințat acum vreo două zile cu niște dezvăluiri despre PNL care dă o șansă tinerilor. Dar nu v-am amenințat complet. Azi, însă, vă spun că și PSD dă o șansă mai puțin tinerilor din partid. Ba chiar, împreună, PNL și PSD, dau cîte o șansă blatului politic cu PDL. Toate șansele astea s-au strîns, ca să vezi coincidență, sub umbrela RAAPPS, locul de joacă favorit al Elenei Udrea pînă să se bage guvernarea Ponta în ciorba lui Nuți. Amănuntele (nume, filiale de partid, înrudiri și asocieri în afaceri) se găsesc toate aici.
P.S. Despre isprăvile PDL la RAAPPS, niște anchete exclusive ale revistei Kamikaze pot fi citite aici.
Valeriu Zgonea pare simpatic. Pînă vorbește. Pînă acum cîteva luni, ce-i drept, nu vorbea aproape deloc. Acum, însă, e ditamai șeful Camerei Deputaților. Ceea ce-i dă ocazii căcălău (nu căcărău, răilor!) să se exprime el cu cuvintele lui proprii și personale din dotarea lui din cap. Rezultatele le știm. Ce nu știați cei mai mulți dintre voi, însă, e de unde i se trag lui Zgonea toate dovezile astea de inteligență: de la Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri, terminată în opt ani, la seral. Și, probabil, deși n-ați fi zis niciodată, de la niște bîte luate în gură de la mineri, în anii ’90. Cît masochism să mai fii încă în PSD…
Detalii, aici.
În dosarul intitulat de presă „Mătușa Tamara“, Adrian Năstase a fost achitat. Nu definitiv, e adevărat. Judecătorii au considerat că fostul premier nu poate fi acuzat că l-ar fi mituit pe Ioan Melinescu cu funcția de șef al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB). Reamintim că ONPCSB, sub conducerea lui Melinescu, a pierdut (la propriu) dosarul prin care era cercetat un transfer bancar de 400.000 USD de la Tamara Cernîșov, mătușa Danei Năstase, către însăși Dana Năstase. Bani rezultați, a spus Adrian Năstase, în urma vînzării unor bunuri (tablouri și bijuterii) către Alexandru Bittner, afacerist apropiat de fostul premier. Totuși, de unde avea Tamara Cernîșov acele bunuri? Și cum a trecut cu ele prin decenii de comunism fără să-i fie confiscate? Dar dacă, de fapt, acele bunuri nu au existat niciodată? Revista Kamikaze deține un document oficial care înclină foarte tare să le dea dreptate celor care susțin a doua variantă.
Continuarea, aici.
Nu, nu m-am tîmpit brusc și acesta nu e un articol de PR politic (în caz că vă întrebați ce e cu titlul acestui post:). Este descrierea fidelă a unei realități. Amănunte veți afla zilele viitoare (miercuri, mai precis). Deocamdată, o poza:
Și un CV.
Ce șansă i-a dat PNL acestei tinerele, mai vedem miercuri.
P.S. Iaca șansa.
Friend-ul de facebook Laurențiu Ionescu a postat azi pe wall-ul lui următoarea povestioară: „astăzi, pe la ora 5, am avut o întâlnire lângă palatul cotroceni. am parcat mașina pe geniului, pe la numărul 10 și am așteptat. deodată au început să parcheze lângă mine, înspre răzoare, o grămadă de mașini de lux. un volvo s60, un mercedes ml, o toiotă etc. iar din ele au început să coboare, ghici cine? protestatarii lui băsescu! cu portavocili în sacoșă, cu pancartele înfășurate. după care a apărut o femeie cu un caiet care părea că face prezența și le dădea niște foi. erau lozincile ce urma să fie strigate. am aflat asta pentru ca cei de la mașini stăteau și repetau în surdină acele lozinici. am făcut și poze cu telefonul. deci protestatarii sunt săraci și spontani. ei bine, să-ți fut morții mă-ti oana stănciulescu, diana tușa, tuturor anteniștilor 3 și tuturor celor care mințiți lumea la televizor. și a, era să uit, și ție ioan ghișe!”.
Pozele le puteți vedea aici și aici (și, în general, pe contul de fb al lui Laurențiu). Recunosc că mie mi-a plăcut cel mai mult partea logistică din culisele „spontaneității” și, în special, prezența acelui Mercedes ML. Ceea ce denotă o perseverență nemțească, dom’le, aproape că-ți vine să crezi că data viitoare le va ieși suspendarea pînă la capăt.
E miting la Cotroceni. Sau plimbare, cum vreți, că protestatarii sînt ambulanți. Par să fie vreo două sute de oameni. Cam așa. Mulți, puțini, nu e treaba mea. Dar este a Antenei 3. Care, acum, scrie pe burtieră că ar fi vreo cinci sute, dar moderatoarea (Oana Stănciulescu) zice pe gură că ar fi „în jur de o mie”. Pînă una, alta, însă, să remarcăm unghiurile de filmare: foooaaaarteeee strîîînseeeeee. Atît de strînse, încît nu mai vorbim de cîți protestatari sînt, ci de cîte fire de păr au în nas, cîte coșuri pe față (nu, nu vorbim neapărat de Mircea Badea, prezent și el pe acolo) și dacă s-au spălat au ba pe dinți în ultimele zile.
Azi (sau ieri), fostul ministru Ioan Rus a spus despre actualul ministru delegat pentru administrație, Radu Stroe, că este un „șmecher de București”, apoi l-a retrogradat la „șmecheraș de mîna a doua”. Mă rog, nu contest, or ști ei mai bine, doar sînt colegi de alianță politică.
Profit, însă, de declarația lui Rus ca să vă rog să mă ajutați: tocmai pentru că nu numai în București sînt șmecheri și șmecherași cocoțați prin funcții politice, ci și prin țară (ba chiar aș spune că, statistic, probabil că cei mai mulți dintre cei care au ajuns șmecheri la București provin din restul țării), principalele lor apariții publice nu sînt în presa centrală, ci în cea locală. Mă refer la ziarele (pe hîrtie sau online), radiourile și televiziunile locale. Singura problemă e că, de cele mai multe ori, isprăvile și faptele de arme ale șmecherilor locali rămîn în presa locală, fiind văduvite de o glorie binemeritată și la nivel național.
Așa că vă rog pe voi, cei care nu locuiți în București, să-mi spuneți ce publicații online citiți la voi în oraș/județ. Nu m-ar deranja deloc, ba chiar dimpotrivă, să îmi trimiteți și adresele de web la care se găsesc acele publicații. Nu de alta, dar, dacă tot sînt la modă referendumurile și recensămintele/recensămînturile, am de gînd să fac și eu un recensămînt al presei online din țară. Și, de ce nu, chiar un portal care să o cuprindă pe toată, după ce oi cîștiga la loto și oi avea bani de promovat presa locală, ucisă de subfinanțare și interese politice.
Vă mulțumesc și aștept răspunsuri de la voi aici, dar și pe facebook.
Aseară, scriam aici, în exclusivitate, că „Încă de vineri, consilierii prezidențiali ai lui Crin Antonescu și-au depus demisiile” și că, în consecință, „mîine (azi – n.m.) în Parlament, se va pecetlui revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni”. Pînă la urmă, după ceva balet parlamentar, s-a săvîrșit întocmai.
De mîine, numirile la Parchetul General, DNA și cele de la serviciile secrete revin în mîna lui Traian Băsescu. Tot de mîine, numirea premierului se va face tot pe mîna aceluiași Traian Băsescu. Revenim, deci, la un pas de deux foarte nefiresc pentru politicianul român obișnuit cu hora, sîrba, călușarul și alte dansuri tradiționale la grămadă, în mijlocul satului.
Deocamdată, însă, pauză de publicitate, pînă cînd Monitorul Oficial va da startul unui nou sezon din „Dansez pentru tine (sau măcar mă prefac). Votează-mă, fraiere!”.