Modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală au fost adoptate marți de Camera Deputaților, forul decizional în acest caz. S-au înregistrat 181 de voturi „pentru”, 83 „împotrivă” și o abținere în cazul Codului de procedură penală și de voturi 180 de voturi „pentru”, 81 „împotrivă” și 2 abțineri, arată G4Media, care adaugă că cele două acte normative au trecut cu sprijinul deputaților UDMR și de la alte partide, deoarece coaliția PSD-ALDE nu mai are de anul trecut majoritate în Camera Deputaților. În timpul votului pe articole, ministrul PSD al Dezvoltării, Daniel Suciu, a stat în aceeași bancă cu liderul deputaților UDMR, Attila Korodi, cel care indică modul în care votează parlamentarii formațiunii. De altfel, UDMR a votat și în comisia Iordache modificările aduse de PSD și ALDE celor două Coduri penale.
(sursa 1, sursa 2 – cdep.ro)
_________________________
Etichetă: corupție
Procesul lui Liviu Dragnea va avea un nou termen pe 20 mai, „pentru ca avocații sa isi pregateasca apararea cu privire la cererile procurorului DNA de sesizare a CCR. Reamintim că DNA a ridicat două excepții de neconstituționalitate, una pentru Articolul 174 din Codul Penal și a doua pe art 29 din legea 78/2000, articolul privind completurile specializate pe coruptie. Avocații inculpaților cer termen pentru a lua la cunoștință cererile DNA”, conform G4Media.
Noul termen, însă, este periculos de aproape de pensionarea uneia dintre judecătoarele din complet; „în mod cert, completul se va grăbi cu judecarea apelului întrucât pe 1 iunie, una dintre judecătoarele din complet, Luciana Mera, se va pensiona şi atunci judecata apelului ar trebui reluată de la zero.”, a arătat avocatul Toni Neacșu.
Cu alte cuvinte, dacă nu va exista o soluție pe 20 mai, este foarte posibil ca următorul termen să fie stabilit pentru luna iunie. Dacă va fi așa, însă, apelul ar putea fi reluat de la zero, după completarea echipei de judecători cu în înlocuitor al Lucianei Mera.
(sursa foto)
Producătorii acestui film nu sunt bogați, nu au resurse pentru ca munca lor să ajungă la cât mai mulți cetățeni ai patriei.
Azi, chiar în timp ce citiți aceste rânduri, PSD-ALDE e în plin asalt asupra Justiției. „Proiectul PSD-ALDE de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor este dezbatut, apoi votat, in plenul Camerei Deputatilor, prima camera sesizata, cu un raport din partea comisiei speciale parlamentare conduse de deputatul PSD Florin Iordache ce contine aproximativ 300 de amendamente admise si 400 de amendamente respinse, multe apartinand chiar initiatorilor, adica PSD si ALDE.
În mai 2015, scriam că Sevil Shhaideh și-a amintit abia după ce a devenit ministru al Dezvoltării, în mandatul lui Ponta, că avea vreo sută de mii de euro prin conturi.
Numai în ultimii zece ani, Teldrum SA (companie controlată evident de către Liviu Dragnea) a încasat 430 de milioane de euro din zece județe din România. 86% din această sumă uriașă e plătită de instituții publice din Teleorman iar cu restul de 14% au cotizat alte nouă județe.
În 2001, actualul senator PSD Nicolae Şerban a pus pe masa preşedintelui Ion Iliescu decrete de graţiere pentru cinci persoane condamnate definitiv sub acuzaţii de corupţie: luare de mită, trafic de influenţă şi dare de mită.
Dragă Călin, știu că ești fanul genului epistolar, așa că-ți trimit o scrisorică. Deschisă, precum cele cu care obișnuiești să ne obosești de ceva vreme sub antetul Senatului. Încep, dragă Călin, prin a-ți spune că ești una din cele mai mari greșeli pe care politica românească a făcut-o după 1990.
Supremul argument la care apelează Ponta zilele acestea, cînd e acuzat de DNA (și) de conflict de interese (a avut avantaje financiare de la Șova, apoi i-a întors favorul numindu-l ministru), este că numirea lui Șova a fost o decizie politică iar deciziile politice nu pot fi supuse cenzurii Justiției (adică nici cercetate penal și, evident, ar vrea Ponta, nici condamnate de instanță).
În decembrie 2014, Ponta susținea, cu moaca aia a lui relaxată, de tîrtan securistoid în vigoare, că va demisiona dacă DNA începe urmărirea penală în ce-l privește (sursa). Atunci, Ponta se referea la dosarul alegerilor din străinătate din noiembrie 2014, dar argumentul lui se aplică tuturor urmăririlor penale: „Nu vreau să se spună că România are un premier urmărit penal.„.