Furie? Ură? Resemnare? Umilință? Silă? Disperare? Ce poți simți când, la 28 de ani după evenimentele din decembrie 1989, pentru prima oară, statul român își asumă că, de fapt, nimeni nu trebuia să moară în numele „revoluției”? Că, de fapt, tovarășul Ion Iliescu a regizat, împreună cu generali și securiști, o preluare de putere de la Ceaușescu?
Etichetă: diversiune
Premierul Victor Ponta nu a cerut convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării ca să obțină demiterea șefului Serviciului de Telecomunicații Speciale, generalul Marcel Opriș, ci tocmai ca să nu o obțină. Pentru că Ponta nu este interesat să îndepărteze din fruntea STS un loial al președintelui Traian Băsescu, ci este extrem de interesat să îndepărteze STS de CSAȚ.
Andrei Bădin (pe facebook): „William McPherson. The Washington Post. Laureat al Premiului Pulitzer. Semna în 21 iunie 1990 un articol cu un titlu anost: Azi în București. Înregistrarea bombă a ceea ce nu a putut deveni un Watergate românesc. Cum Mihai Chițac, ministrul de interne de la aceea vreme, a pus la cale operațiunea Incendierea din Piața Universității ca pretext pentru marele măcel. Una din cele mai mari diversiuni din istoria României… ÎNREGISTRAREA BOMBĂ DIN PIAȚA UNIVERSITĂȚII DIN 13 IUNIE 1990 PUBLICATĂ DE THE WASHINGTON POST ÎN 21 IUNIE 1990 CU MINISTRUL DE INTERNE MIHAI CHIȚAC ÎN ROLUL PRINCIPAL: INFORMAȚI-L PE DOMNUL PREȘEDINTE CĂ DĂM FOC AUTOBUZELOR CONFORM ÎNȚELEGERII…”.
Înregistrarea de la Europa liberă, aici.