Etichetă: maidanezi

Pentru lacrimile butaforice de curvă bătrînă, de codoașă centuristă care vrea un mandat la un bordel mai central, primarul Sorin Oprescu ar trebui scos cu șuturi în cur din Primărie și din viața publică. Cu șuturi în cur, îndesate, și cu palme peste cap, apăsat, acompaniat de înjurături grele. Cum, mă, nenorocitule, să piși ipocrit ochii ăia de șmecheraș ieftin, de fiu de securist crescut în hailaiful putred al politrucilor bucureșteni, pentru un copil pe care nu l-ai cunoscut niciodată, pentru care nu ai făcut nimic, de care nu te-a durut nicăieri? Cum e, mă, hahalero, posibil? Iaca e: primarul Oprescu, chintesența miștocărelii de băiat de centru, de leneș care o freacă în pat pînă la amiază, s-a dat cu poporul. Pe cadavrul făcut terci de colții unui maidanez, care maidanez lui Oprescu i-a sugerat doar o nouă idee de supt niște bani de la buget. Atît a făcut Oprescu în cinci ani de Primărie în chestiunea maidanezilor: l-a întrebat pe fi-su dacă nu are niște prieteni pe numele cărora să treacă niște bugete pentru, sanchi, „dogtown”. În timpul ăsta, pînă și legiștii care văd cadavre zilnic au avut ocazia să se cutremure autopsiind bucureșteni vînați de maidanezi sălbăticiți.
Dar matroana tuturor curvelor mai mici sau mai mari care au de luat cîte o halcă din stîrvul de un miliard de euro anual al PMB nu s-a oprit aici. Ci, ca orice curvă politică fără nici o urmă de discernămînt a decis să pluseze: să hotărască bucureștenii prin referendum dacă el, marele primar, poate rezolva problema maidanezilor au ba. Ce idee simplă, dar genială, nu? Da, da, așa este, acum toți ne rotim în padocul referendumului lui Oprescu, întocmai ca niște maidanezi hămesiți și ne mușcăm de cur unii pe alții, fiecare în funcție de convingerea personală: cum votezi, bă, la referendum?
Ce a făcut, de fapt, Oprescu cu ideea referendumului? S-a ferit de orice responsabilitate care i-a revenit după ce a primit votul bucureștenilor: e primar cu puteri depline, dar se poartă ca un maidanez sterilizat care nu poate decît să muște, cu dinții ăia noi puși în Portugalia acum cîțiva ani (cu care a fonfăit ca un măgar cîteva luni), dar nu poate să procreeze nimic pentru capitala țărișoarei. Că nu poate, el doar dirijează bugetele Primăriei, nu administrează pentru cetățeni.
Dar a mai făcut ceva Oprescu prin acest prezumtiv referendum: ne-a dat ocazia să ne exprimăm ura, neputința, frustrarea. Ura că ne mănîncă maidanezii copiii, ura că sîntem prost administrați și bine furați, neputința de a schimba ceva, frustrarea că sîntem închiși într-un dogtown condus de miserupiști.
Și ne-a mai dat ocazia Oprescu să ne exprimăm durerea și frica. Teama că, poate, mîine sau chiar azi, în seara asta, un maidanez sau mai mulți ne vor alerga pe stradă. Pe noi sau pe niște oameni care ne sînt apropiați. Și durerea pentru copilul ucis care putea fi al oricui. Cu cinism feroce, mai dur decît al maidanezului ucigaș, Oprescu se joacă cu noi, cu ce simțim. Dar e altruist: ne dă șansa să decidem, nu-i așa?
Oprescule, tu însuți ești un maidanez. Unul din specia cea mai rea, aia politică. Din păcate, noi nu am găsit referendumul eficient să te eutanasiem politic. Așa e, bă, e vina noastră, că te hrănim cu voturile noastre (nu, eu nu te-am votat) cînd cerșești de foame și faci, în campania electorală, figurile alea ieftine de cîine fără stăpîn (independent, ce dracu’!) drăgălaș, bătrîior și simpatic. Dar tu, de fapt, ți-ai pus dinți noi, cu care să hărtănești Primăria încă patru ani, după ce te ghiftuim cu voturi.