Procesul lui Liviu Dragnea va avea un nou termen pe 20 mai, „pentru ca avocații sa isi pregateasca apararea cu privire la cererile procurorului DNA de sesizare a CCR. Reamintim că DNA a ridicat două excepții de neconstituționalitate, una pentru Articolul 174 din Codul Penal și a doua pe art 29 din legea 78/2000, articolul privind completurile specializate pe coruptie. Avocații inculpaților cer termen pentru a lua la cunoștință cererile DNA”, conform G4Media.
Noul termen, însă, este periculos de aproape de pensionarea uneia dintre judecătoarele din complet; „în mod cert, completul se va grăbi cu judecarea apelului întrucât pe 1 iunie, una dintre judecătoarele din complet, Luciana Mera, se va pensiona şi atunci judecata apelului ar trebui reluată de la zero.”, a arătat avocatul Toni Neacșu.
Cu alte cuvinte, dacă nu va exista o soluție pe 20 mai, este foarte posibil ca următorul termen să fie stabilit pentru luna iunie. Dacă va fi așa, însă, apelul ar putea fi reluat de la zero, după completarea echipei de judecători cu în înlocuitor al Lucianei Mera.
(sursa foto)
Etichetă: proces
Alexandru Nicolae Encean, soțul unei judecătoare de la Înalta Curte de Casație și Justiție care are în față unul dintre cele mai importante dosare din ultimii ani, cel al lui Liviu Dragnea, a postat ani la rând pe Facebook comentarii parcă desprinse din discursurile pesediștilor Codrin Ștefănescu, Șerban Nicolae sau Cătălin Rădulescu.
„Pe 15 aprilie, luni, se poate întâmpla absolut orice în sensul că se poate finaliza apelul, adică să se iasă în pronunţare, se poate da pronunţarea chiar în aceeaşi zi, se poate ieşi şi să se amâne pronunţarea o săptămână sau două pentru a depune concluzii scrise, după cum se poate foarte bine acorda un alt termen de judecată pentru pregătirea concluziilor scrise, finale sau poate interveni vreo altă solicitare de probatoriu, dar teoretic orice variantă este posibilă, inclusiv aceea ca instanţa să ne respingă toate cererile şi să constate dosarul în stare de judecată”, a spus, pentru G4Media, Adrian Toni Neacșu, unul din avocații lui Liviu Dragnea.
Dacă instanța va da o decizie definitivă luni, 15 aprilie a.c., Dragnea nu ar mai beneficia de o eventuală decizie favorabilă a CCR în chestiunea completelor de trei judecători, acum încă în dezbatere la Curtea Constituțională.
Tot conform lui Neacșu, verdictul în cazul șefului PSD nu mai poate întârzia foarte mult: „Sunt şanse mici ca instanţa să pronunţe verdictul definitiv tot luni, însă în mod cert, completul se va grăbi cu judecarea apelului întrucât pe 1 iunie, una dintre judecătoarele din complet, Luciana Mera, se va pensiona şi atunci judecata apelului ar trebui reluată de la zero.”
(sursa foto: Inquam Photos)
„Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar urma să decidă luni (azi, 11 decembrie 2017 – n.m) dacă judecătoarea Camelia Bogdan – care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la zece ani de închisoare în dosarul ICA şi care a fost exclusă din magistratură în luna februarie – va fi reprimită în magistratură.” (sursa)
În marea mea prostie, am cerut Tribunalului București să oblige MAE să-mi dea date despre organizarea votului în străinătate la prezidențialele din 2014, după ce fostul ministru Aurescu a secretizat aceste date.
Lazăr Comănescu va fi ministrul Afacerilor Externe. Vine de la Cotroceni și la Cotroceni a ajuns din postul de ambasador la Berlin. Ca ambasador la Berlin, a fost implicat în votul din străinătate la prezidențialele din 2014. Dar a fost tăcut în legătură cu abuzul guvernului Ponta în urma căruia mii de români nu au putut vota.
Luni, pe 19 octombrie, la aproape un an de la umilința la care au fost supuși de către Ponta românii care au votat în străinătate, va avea primul termen al procesului pe care l-am intentat Ministerului Afacerilor Externe. Un proces necesar, cîtă vreme MAE refuză în continuare să facă publice documentele care arată cine a luat decizia limitării dreptului la vot (ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, sau premierul Victor Ponta?), cîtă vreme MAE refuză să facă publice și documentele trimise de diplomații români, înainte de alegeri, prin care se estima numărul de alegători (informații pur și simplu aruncate la coș de tandemul Corlățean – Ponta), cîtă vreme MAE refuză să respecte legea.
„Primul responsabil este chiar conducătorul Guvernului, adică Victor Ponta. Dar nu știm cît de vinovat e Ponta: a știut că e nevoie de mai multe secții de vot în străinătate? dacă a știut, de ce a decis să nu înființeze mai multe secții? dacă a știut, de unde a știut, de la diplomații români? cu cît timp înainte de alegeri l-au informat consulii și ambasadorii României (și care dintre aceștia) pe Ponta că numărul de votanți va fi mare? cum arată corespondența dintre diplomați, Ministerul Afacerilor Externe și Ponta?
Am cerut Ministerului de Afaceri Externe să-mi comunice informații de interes public despre procedurile urmate pentru votul în străinătate la prezidențialele din 2014. MAE a refuzat, în două rînduri, să-mi furnizeze aceste informații. Am apelat, în consecință, la instanța de judecată: Tribunalul București va decide (cu celeritate, sper) dacă informațiile pe care le-am cerut sînt de interes public au ba, dacă cetățenii acestei țări merită să știe de către cine din Guvernul României au fost sabotați, cine din Guvernul României le-a interzis dreptul democratic fundamental la vot.
Așa cum vă promiteam aici, am depus acțiune în instanță pentru a obține informațiile secretizate abuziv de MAE în legătură cu sabotarea votului în străinătate la prezidențiale.