De ce jurnaliștii sînt niște nenorociți
Cunosc niște oengiști. Unii sînt simpatici, chiar respectabili. Unii dintre ei sînt chiar foarte buni profesioniști: care pe justiție, care pe politici publice etc. Cu vreo cîțiva dintre ei am încercat, în ultimii ani, să pun la cale proiecte jurnalistice finanțate din alte surse decît ale „mogulilor”. Cu foarte puține excepții, cazuri izolate, am eșuat. De ce? Pentru că, mi-au spus oengiștii, ba UE nu finanțează jurnalism, ba America are alte priorități, ba nu prea sînt bani nicăieri, ba proiectul nu poate fi susținut decît pe termen foarte scurt, ba aia, ba ailaltă.
Practic, din ce mi-au spus mie oengiștii, jurnalismul în România nu e un domeniu de interes pentru nimeni. A, da, pe vorbe, toată lumea e interesată să aibă jurnalism onest, de calitate, care să-și îndeplinească menirea civică. Cînd vine vorba de resurse, însă, mai slăbuț, nu sînt resurse, jurnaliștii să se descurce.
Adică, au spus oengiștii, jurnaliștii să mănînce din gunoi, să cerșească, să fure, să muncească la strung sau să vîndă la butic (în fine, orice, ceva din care să poată trăi), iar în timpul care le rămîne să informeze poporul în mod cît se poate de echidistant. Așadar, să identifice exact acele subiecte de interes public și nu altele, să le documenteze profesionist, să le redacteze onest și să le servească poporului înfometat de bunăstarea națiunii.
Ce, nu se poate așa? Aaaa, păi, atunci, nenorociții ăia de ziariști sînt vînduți patronului, mogulului, marțienilor, oricui dă un leu în plus pe lîngă salariu sau chiar în loc de.
Bine, așa să fie, să zicem că sînt de acord cu punctul ăsta de vedere: jurnalistul trebuie să fie un erou care se sacrifică pe altarul interesului comun, public, indiferent dacă nu are din ce-și plăti ratele, mîncarea copilului, facturile și ce-i mai trebuie lui acolo să nu fie boschetar. Deci, de acord cu punctul ăsta de vedere. Dar, dacă e așa, mă gîndesc că și activistul civic, oengistul, luptătorul civil, aliatul poporului trebuie să respecte același standard. Da’ exact același. Știți vreun oengist care să se potrivească descrierii? Dacă da, prezentați-mi-l. Pînă veniți voi cu lista de zeci și sute de oengiști mesianici și sfinți, eu vă amintesc că, la noi, un oengist a fost pe lista de miniștri a lui Ponta, un altul numea șefi de parchete, un al treilea face constituții de căcat pentru USL. Și toți au pe mînă bugete de milioane de euro.
9 Comments
Nicio padure fara uscaciuni, domnule Prisecariu. Sunt constient de mizeriile care circula prin mediul non-guvernamental prin care ma invart si eu de cativa ani ca voluntar. Eu n-am nu ma astept sa vad martirism jurnalistic, dar imi place sa vad bun simt, pretentie pe care o am si de la ONG-isti. Cred ca problema multora dintre cei pomeniti e ipocrizia, care e caracteristica omului fie el jurnalist, ong-ist, orice-ist.
cam așa ceva
pai daca sunt croite prost lucrurile la noi ? cum adica jurnalisti care traiesc din reclame, in loc sa traiasca din ce vand ? si cum se poate ca ongurile sa ia bani de la stat, asa, ca sunt de interes public… sa-si atraga singuri banii… si nu de la mari sponsori, ca nu sunt partide politice… sau nici in cazul ala n-ar trebui sa se intample asa ?!
…adica tu ii zici lu parvulescu cristian, moderator la antena3, oengist?
jurnalismul a murit de foame demult…mai intai, a fost tinut in viata de partide pentru cafteala zilnica, apoi de reclamele guvernamentale pentru propaganda, apoi de patronii cu interese diverse in „piata afacerilor” in anii de boom si in ultimii ani de „arhanghelul gabriel”, de unde si-a luat malin bot si octavian andronic salariul marit pe vremea cand zburau tehnoredactorii,editorialistii,reporterii si fotojurnalistii de la evz direct pe usa. jurnalisti sunt destui, insa „io” nu mai vad jurnalismul deloc…o fi din cauza oengistilor?
Aha, am înțeles. Ca să avem „cu ce ne plăti ratele, mîncarea copilului, facturile și ce ne mai trebuie pe acolo să nu fim boschetari”, e musai să scriem după dictare. Că, doară, nu-i așa?, „formatori de opinie” ne numim. (Și e musai să crape și capra vecinului…)
Dar ce ziceți despre celelalte categorii profesionale, care n-au „norocul” să-și câștige atât de ușor banii de rate și mâncarea copilului?
De Anna Politkovskaia ați auzit?
hai sa nu incurcam borcanele, nu e vorba de scris dupa dictare. dar, uite, da tu un exemplu si dezbatem pe el
jurnalism la tv.
e adevarat, nu la antena3 si nici la b1
http://www.tvrplus.ro/editie-telejurnal-133885
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Pozitia+Academiei+Romane+proiectul+Rosia+Montana
Barosane,
Sunt multi intelectuali care au probleme financiare. Cum spunea Paunescu sunt inapti social (fara scoala vietii) asteapta carcotasi sa vina cineva sa i laude ptr cat de mult au citit ei.
Toti suntem o marfa, pretul = cat si cum stim sa ne vindem. Revistele mai spalate sunt sustinute de click si cancan. Asta e mocirla se mai curata de pacate.
Nu sunt in masura sa discut despre topica si nici nu cred ca esti la nivel de dictare.
Pacat ca nu aud strigatul celui care isi doreste sa ramana daca nu echidistant, macar cat de cat cinstit.
Daca nu esti nascut sa fii ticalos, e greu sa devii.