Un singur om îl poate distruge pe Ponta în cazul doctoratului plagiat
Am explicat deja de ce renunțarea la doctorat nu este, pentru Ponta, o simplă miză de imagine: actualul premier poate pierde și cariera universitară (sursa), dar și pe cea în avocatură (sursa), cu tot cu avantajele materiale (peste 700.000 de euro) care au venit la pachet. Dar numai dacă sînt îndeplinite două condiții (în această ordine): 1. nu renunță (sau este împiedicat să renunțe) la titlul de doctorat; 2. analizarea doctoratului este reluată și un verdict oficial de plagiat este emis.
Că Ponta trebuie împiedicat să renunțe la doctorat este evident, decizia sa pur personală este luată: nu numai că a anunțat că are intenția să renunțe la acest titlu, dar e emis și o ordonanță de urgență (cu numărul 94 din 29 decembrie 2014, publicată în Monitorul oficial pe 30 decembrie 2014).
Dar cum poate fi împiedicat Ponta să renunțe la titlul de doctorat? Să citim ce spune pasajul din OUG 94 referitor la renunțarea la titluri. Este vorba despre articolul 12 din OUG:
„La articolul 168, după alineatul (7) se introduc două noi alineate, alineatele (7-1) și (7-2), cu următorul cuprins:
(7-1) Titularul unui titlu științific poate solicita Ministerului Educației și Cercetării Știintifice renunțarea la titlul în cauză. În acest caz Ministerul Educației și Cercetării Știintifice ia act de renunțare printr-un ordin de revocare emis în acest scop.
(7-2) Actul administrativ constatator al titlului științific se anulează de la data emiterii ordinului de revocare. Procedura de renunțare la titlu, precum și cea privind anularea actului administrativ constatator al titlului științific se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării științifice.”
Deci: anularea actului administrativ constatator al titlului de doctorat al lui Ponta stă în pixul ministrului Educației. Ce trebuie să facă ministrul Educației pentru ca Ponta să rămînă fără doctorat? Mai întîi, trebuie să conceapă două proceduri: una „de renunțare la titlu” și alta „privind anularea actului administrativ constatator al titlului științific”, ambele prin ordin de ministru.
Întrebarea care se pune acum este dacă ministrul Educației a conceput deja cele două proceduri. Oficial, din acte publice, nu putem afla: OUG nu prevede obligativitatea publicării în Monitorul oficial a ordinului referitor la proceduri. Astfel, acum, poate că ministrul Educației a emis deja ordinul referitor la procedurile de renunțare la doctorat, poate că nu. Mister.
După ce ministrul Educației emite ordinul referitor la proceduri, trebuie să se mai întîmple ceva: Ponta să solicite ministrului renunțarea la titlul său de doctorat și ministrul educației SĂ IA ACT de această renunțare, printr-un ORDIN DE REVOCARE a titlului de doctorat.
Alte întrebări: a solicitat Ponta deja renunțarea la titlul de doctorat? și, dacă da, ministrul Educației a luat act de această renunțare, prin ordin? Dacă răspunsul la cele două întrebări este „da”, atunci totul este pierdut: Ponta a renunțat la doctorat și, chiar dacă, la un moment dat, Curtea Constituțională va decide că OUG 94 este neconstituțională, e puțin probabil ca lui Ponta să-i fie înapoiat titlul de doctorat (astfel încît un verdict oficial de plagiat să poată fi emis).
Pe scurt: acum, singurul om care poate opri porcăria renunțării la doctorat de către Ponta este ministrul Educației, care poate refuza să ia act de renunțarea la doctorat de către Ponta. Ministrul se numește Sorin Cîmpeanu și tocmai a fost numit de Ponta în funcție. Ba chiar a încercat să explice public de ce o OUG care să permită renunțarea la doctorat este necesară! Deci, puține șanse ca acest ministru al Educației să-l înfunde pe Ponta. Totuși: domnule ministru al Educației Sorin Cîmpeanu, dacă aveți o minimă rămășiță de morală și integritate academică, NU LUAȚI ACT DE RENUNȚAREA LA TITLUL DE DOCTORAT A LUI PONTA!
Lăsați-i lui Ponta doctoratul apoi decideți o nouă analiză a lucrării. Pentru că Ponta trebuie să fie, oficial, nu doar dottore, ci dottore plagiattore.
8 Comments
@Catalin Prisacariu
Eu cred ca acest caz este unul care tine exclusiv de DNA. OUG-ul dat de guvernul Gunoimonta in folosul propriu al lui Gunoimonta, OUG propus chiar de catre tov Campeanu, poate fi incadrat extrem de usor la trafic de influenta, ca sa nu mai vorbim de un evident conflict de interese in care se afla Gunoimonta, cel care profita in mod direct de OUG-ul penal. Problema se poate rezolva extrem de usor. In cazul in care DNA-ul nu doarme si s-a trezit fara urmari prea grave din aburii tuicilor si din miresmele sarmalelor… DNA trebuie sa se sesizeze din oficiu si sa-l ia nitel la intrebari pe tovarasul Campeanu, sluga Varanului… Cheia este tovarasul Campeanu, dar in sensul cercetarii penale a acestuia. Chiar si pentru favorizarea infractorului, daca se considera ca este cazul.
Pentru ca Gunoimonta a comis o infractiune care se numeste: PLAGIAT. Plagiat care se incearca a fi acoperit de acest OUG penal si anticonstitutional…
Am urmarit emisiunea dvs. in care ati avut printre invitati si pe d-na Andronescu. Pentru mine este o mare mirare ca un profesor universitar conducator de doctorat (indiferent de domeniu) sa puna la indoiala ca o teza de doctorat in care peste o treime este copiata cuvant cu cavant poate sa nu fie plagiat.
Nu cred ca s-a spus suficient de clar ca nu numai lipsa citarilor face ca teza de doctorat a d-lui Ponta sa nu corespunda criteriilor de calitate a unei asemenea lucrari. Chiar daca se puneau ghilimele si se citau toate lucrarile copiate (in cazul d-lui Ponta chiar si din bibliografie lipseste o lucrare) teza nu ar fi trebuit sa treaca de comisia de doctorat (daca acea comisie arunca o privire pe teza) pentru ca nu indeplinea criteriile referitoare la contributia personala. Pe langa paginile copiate masiv, teza d-lui Ponta nu are introducere (in care trebuie scris in mod clar si detaliat ceea ce iti propui), iar concluziile au pagini intregi copiate (5 pagini din 9 sunt copiate cuvant cu cuvant). Concluziile unei teze de doctorat trebuie sa fie originale 100%. Nu trebuie uitat ca aceasta teza a luat cea mai inalta distinctie – Summa Cum Laude. Cred c-ar trebui intrebat d-l Nastase ce criterii a avut la baza cand a propus asemenea distinctie si cum le-a indeplinit aceasta lucrare.
Mi s-a parut socanta comparatia pe care d-na Andronescu a facut-o in emisiunea dvs. intre retragerea titlului de doctor si pierderea cartii de identitate. Este uluitor cum asemenea oameni sunt cei care iau decizii care afecteaza invatamantul romanesc.
De asemenea, nu imi pot explica cum persoane care au o pozitie in aceasta tara pot sa se compromita prin repetarea unor lucruri false emise de d-l Ponta (de ex. mai multi din PSD au sustinut ca d-l Ponta avea hotarire a ICCJ ca nu a plagiat). De la d-l Liviu Pop nu ma astept la foarte mult (pentru mine este un biet profesor de matematica ajuns, dintr-o nefericita intamplare pentru noi si fericita pentru el, sindicalist si ministru), dar de la alte persoane sunt alte pretentii pentru ca au fost conducatori de universitati (de ex. d-na Andronescu). Ma intreb daca d-na Andronescu a inteles despre ce este vorba sau se face ca nu pricepe si sustine in continuare niste aberatii. Niciuna dintre situatii nu ii face cinste.
Poate ar trebui sa cercetati cum au fost desemnati cei trei experti care au intocmit faimosul raport al Comisiei de Etica (mentionat de d-na Andronescu) in care s-a concluzionat ca teza nu este plagiat. Cei trei experti aveau legaturi profesionale cu d-l Ponta, d-l Nastase si cu un alt membru al comisiei de doctorat.
Cum poate d-l Gheorghita Mateut sa judece teza d-lui Ponta cand ei au fost colegi in echipa care l-a aparat pe d-l Tender in procesul CAROM? Ceilalti doi experti scrisesera carti cu d-l Nastase sau cu un alt membru al comisiei de doctorat. Care sunt criteriile de alegere a expertilor si ce scrie (referitor la incompatibilitate) in declaratia pe care fiecare expert ar trebui sa o semneze inainte de preluarea unei caz? Nu credeti ca ar trebui adus in emisiunea dvs. si cineva de la aceasta Comisei de Etica sa ne explice si noua cum functioneaza aceasta comisie si cum se asigura corectitudinea deciziilor? Imi aduc aminte raspunsul unui profesor universitar de la Politehnica (membru al Comisiei de Etica) cand a fost intrebat de un ziarist daca teza de doctorat a d-lui Ponta este plagiat. A spus ca cei din comisie nici nu au analizat teza, ci au citit numai raportul expertilor si numai pe baza lui au luat decizia de neplagiat. Asta spune mult despre cum se iau deciziile in comisii.
Nu trebuie slabita presiunea pe aceasta ordonanta neconstitutionala.
Mi s-a parut revoltator cum intr-o emisiune care se referea exclusiv la plagiat d-na Andronescu ne citea toate punctele din ordonanta, ca si cum noua ne era greu sa vedem cum s-a asteptat cu aceasta ordonanta pana pe 29 dec. tocmai pentru acest punct si pentru ca momentul sa treaca neobservat. Daca o mai invitatai pe d-na Andronescu in emisiunile dvs., va rog sa-i spuneti ca lumea s-a mai schimbat si nu mai tin manipulari de acest gen. Efectul unor asemenea manipulari s-a vazut pe 16 nov.
Se pare ca PSD refuza cu indarjire sa invete ceva din ceea ce s-a intamplat pe 16 nov.
Am fost la fel de dezamăgit de declarațile d-nei Andronescu, inclusiv de exemplul cu persoana care urma să renunțe la o licență în schimbul dreptului de a urma o școală militară, în plus urmând să plătească pentru licența la care tocmai renunța. Exemplu sancționat, dealtfel, de moderator.
Ceea ce nu înțeleg este:
– de ce renunțarea la titlu înlătură delictul prin care a fost el obținut? Îmi aduc aminte că Gică Popescu a returnat banii pe care îi obținuse incorect și a colaborat cu anchetatorii; totuși, a fost condamnat cu executare. Să fie din cauză că în cazul plagiatului nu există instrumente pentru sancționare?
– dacă titlul este anulat, ce se întâmplă cu teza d-lui Ponta? Se declară și ea nulă? Și dacă afirmații din ea (mă tem mai ales de cele neplagiate, dacă există) au fost deja folosite în alte teze și articole?
N-am înghțit explicația d-lui Câmpeanu referitoare la actul constatator care ar fi, de fapt, diploma. Nu îmi amintesc să fi văzut pe vreo diplomă textul „se constată prin prezenta că…”
O remarcă referitoare la comparația cu pierderea buletinului de identitate. Este evident greșită, dar cred că d-na Andronescu a vrut să spună altceva.
Într-adevăr, cele două cazuri nu sunt echivalente. Odată buletinul pierdut, este obligatorie obținerea unuia nou. Identitatea va fi, astfel, păstrată. Cazul echivalent ar fi acela în care dl. Ponta și-ar pierde diploma. Aceasta nu ar implica deloc pierderea titlului.
Totuși, ceea ce încerca, poate, să atingă d-na Andronescu era o problemă de logică instituțională: cum poate fi un document, eliberat de o instituție, anulat altfel decât prin inițiativa instituției respective?
D-na Andronescu ar fi putut, ca un argument, face o paralelă cu renunțarea la cetățenie: deși cetățenia este primită de o persoană de la statul român, se poate renunța la ea prin cererea persoanei respective.
Și în acest caz, aș vedea unele deficiențe în paralela dintre cele două cazuri: în cazul renunțării la cetățenie, persoana ar trebui să dovedească faptul că a obținut, în schimb, pașaportul altei țări, și că, în plus, nu are debite față de stat. Prin comparație, dl. Ponta dorește să renunțe la doctorat fără a justifica și garanta nimic. Punctul din ordonanța de urgență are aceeași goliciune de conținut ca și simțul moral al celui care l-a ticluit.
Ma intreb daca, pentru a se incadra in prevederile ordonantei pentru sine insusi (OUG nr.94/2014) – care, in mod normal, nu se aplica retroactiv si nu solutioneaza solicitari anterioare publicarii in M.Of. a actului – pontanacul nu va trebui sa intocmeasca o noua cerere de renuntare…
Reanalizarea acordarii unui titlu stiintific care influenteaza parcursul profesional al unui individ nu se reduce la Ponta.
Ponta este varful varfului icebergului.
Daca in realitate s-ar recurge la reanalizarea tuturor dosarelor de doctorate unde credeti ca se va ajunge?
Comisiile din care au facut parte profesori cu o cariera profesionala serioasa dar si persoane care au ajuns acolo pe linie de partid vezi cazuri ca Ioan Mang, Ecaterina Andronescu, etc. ce vreau sa spun este ca toti aceste persoane implicate in acordarea acestor titluri sunt implicate cu buna stiinta, pentru ca in cazul unui doctorat nu pot sa spui ca semnezi in necunostinta de cauza. Nu merge scuza ca nu s-a stiut despre ce e vorba. Ce atesti daca nu cunosti despre ce este vorba?
In emisiunea dvs. de zilele trecute d-l ministru Sorin Campeanu spunea ca se va publica o procedura de aplicare a OUG 94/29.12.2014. D-l ministru nu a putut sa dea nici un fel de detaliu despre ce va contine acea procedura.
Mi se pare normal ca acea procedura sa includa niste cerinte pe care sa le indeplineasca cel care solicita retragerea titlului si anume:
1. sa achite toate taxele din perioada de pregatire si sustinere a tezei de doctorat (pentru cei care nu au platit taxe) + o taxa suplimentara de penalitate pentru ca a ocupat locul unei persoane care dorea sa se perfectioneze si sa foloseasca cunostintele si abilitatile dobandite;
2. sa obtina (contra unei taxe) un raport, de la Comisia de Etica a universitatii unde a sustinut teza, prin care sa se ateste ca teza a fost sau nu a fost plagiat
3. sa depuna cererea de retragere a titlului de doctor, cu conditia ca in raportul de la pct. 2 rezolutia sa fie ca teza nu a fost plagiat.
In caz contrar, Comisia de Etica a universitatii respective va solicita retragerea titlului de doctor, conform reglementarilor legale in vigoare aplicabile pentru o teza plagiata.
In acest fel se raspunde celor despre care spune d-l ministru Campeanu ca au solicitat aceasta ordonanta, nu se permite ca un furt intelectual sa ramana fara consecinte si se recupereaza cheltuielile care au fost facute pentru pregatirea si sustinerea doctoratului.
Banuiesc ca ministerul invatamantului si d-l ministru Sorin Campeanu nu doresc sa favorizeze infractorii sau sa risipeasca resurse ale statului (de fapt banii platiti de contribuabili).