Planul noului SRI merge uns: berbecul Tudose i-a făcut zob ușa lui Dragnea

Acum vreo lună, vă spuneam că, dacă chiar ar vrea, binomul Iohannis – Hellvig ar putea rezolva simplu problema Dragnea: „Dacă Iohannis și Hellvig chiar ar fi vrut să rezolve problema, ar fi apelat la soluția cea mai eficientă: demisia premierului. În acest caz, s-ar declanșa o criză guvernamentală care poate duce la dizolvarea parlamentului de către Iohannis și, apoi, anticipate.”

În esență, soluția era, deci, amenințarea cu o criză guvernamentală care să declanșeze o criză și mai mare parlamentară. Așadar, nu neapărat o demisie din capul locului a premierului, ci o amenințare cu demisia. Or, exact asta s-a întâmplat când Tudose a venit cu ideea restructurării guvernului (ceea ce ar fi presupus un vot în Parlament): Dragnea a fost pus cu spatele la zid. Pentru că, orice ar fi ales, ar fi ieșit prost pentru teleormănean (după cum, iarăși, am mai explicat): „Practic, dacă guvernul nu ar fi doar remaniat (niște miniștri schimbați cu alții), ci restructurat (unele ministere să dispară, altele să apară ori orice alte combinații posibile în interiorul Executivului), mișcarea ar avea nevoie de un vot în Parlament. Iar asta înseamnă un singur lucru: dacă parlamentarii dau un vot favorabil, premierul Tudose primește un semnal de încredere care-l întărește în lupta cu Dragnea. Dacă nu, Tudose pleacă acasă, guvernul pică și Dragnea se vede pus în fața unui dezastru politic – Iohannis vine la mutare cu propunere de premier, posibil urmată de dizolvarea Legislativului (după cum am arătat aici).”
Ce vedem azi că s-a întâmplat în nici 72 de ore de la aprinderea fitilului în CEx-ul PSD de luni, 8 ianuarie 2018? Vedem că:
– absolut nimeni nu-l mai sprijină public pe Dragnea;
– ultima redută a (încă) șefului PSD în Guvern, Carmen Dan, a arătat cât de clar se putea că nu este decât o cârpă a lui Dragnea care nu a controlat niciodată nimic la Interne;
– premierul Tudose l-a ridiculizat pe Dragnea în emisiune la Gâdea miercusi seară.
Pe scurt, simbolic, Tudose i-a luat deja lui Dragnea virilitatea politică.
Ce va urma? Din păcate, nu mare lucru pentru popor. Pentru că, în primul rând, Tudose este doar un soldat (care nu are în raniță nici un baston de mareșal ci, cel mult, un clondir de trăscău). Și încă unul din cei mai bulumaci din câți a văzut istoria. În acest moment, Tudose nu este decât un soldat credincios al oricui conduce SRI. Pentru că a plagiat rușinos, Mihai Tudose de la Brăila este șantajabil până la moarte de către instituția care a practicat acest sport odios al imposturii academice cu zeci, dacă nu sute, de alți submediocri avizi de onoruri. Așadar, Tudose va face orice i se cere. Mai mult, pentru că nu are nici un fel de ambiție ideologic-politică, actualul premier va fi lăsat (și, poate, chiar încurajat) să își exprime tâmpeniile culese din portul Brăilei pe post de înțelepciuni de demnitar, dar i se va atrage atenția când să se oprească și să citească din punctajul de la „serviciu”. Iar Tudose va fi fericit cu rolul ăsta de zmardoi închipuit.
Bun-bun, o să ziceți, dar ce se urmărește, de fapt, care e marele plan? În primul rând, realegerea lui Iohannis, mulțumesc de întrebare, iar pentru asta e nevoie ca PSD să fie la fel de idiot ca și până acum (nu că ar avea mari șanse să se schimbe, fie vorba între noi – între noi toți cei care mai suntem prin țărișoară), dar nu la fel de distructiv.
Rolul lui Tudose, practic, este să reducă gradul de toxicitate al PSD care irită ambasadele europene și cancelaria transatlantică (să nu se voteze chiar toate tâmpeniile de legi în chestiuni de justiție, să nu se omoare chiar toată economia etc), dar să nu se modifice prea mult din mizeria din partid, că la anul avem iar alegeri prezidențiale și ar fi păcat să nu continuăm tradiția prezidențială a mandatelor duble, nu?
Altfel, da, repet: și dacă ar vrea Tudose sau oricine de la social-democrați să reformeze monstrul de partid înrăit în furt și prostie care este PSD ar fi nevoie de câte o bombă nucleară aruncată în fiecare filială județeană și, apoi, de clădit totul de la zero. Ceea ce, firește, nu se va întâmpla niciodată.