Turnătorul securist Felix o amenință pe șefa DNA că o toarnă la ambasadele de la București și la cancelariile occidentale. De ce face asta turnătorul securist Felix? Ca să acopere dubioasa amînare obținută la ultimul termen al dosarului ICA de pe 10 iunie.
investigații
Nu trebuie nici măcar să-l vezi pe Dan Voiculescu azi ca să simți mirosul acru al fricii care-i iese din piele. Rînjetul ăla scremut de șobolan scos din canalizare, la lumina zilei, pe care-l afișează Felix uneori la instanță, arată o teamă grea, care pute. În capul lui de hoașcă securistă, pîrnaia este iadul veșnic, sfîrșitul. De aceea, Felix va face orice ca să scape.
Victor Ponta a fost procuror înainte să fie politruc. Oficial, cel puțin (că, practic, pare mai degrabă că a fost și este un acoperit ieftin). Ca procuror, deci, dar și ca parlamentar, ministru și premier, Ponta trebuie să știe că există în România o lege (107 din 2006) „privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvîrșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii”.
Exact acum doi ani, pe 8 mai 2012, premierul Victor Ponta semna Hotărîrea 419 prin care „Bocăneanu Emanoil-Cătălin” devenea prefect de Galați. Un an și jumătate mai tîrziu, în noiembrie 2013, același Ponta îl demitea pe Bocăneanu, care tocmai fusese arestat pentru trafic de influență, șantaj, delapidare și abuz în serviciu.
Iar azi aflăm că fostul prefect Bocăneanu „s-a întâlnit cu un bărbat pentru a încerca să negocieze angajarea unui asasin pentru uciderea unuia dintre denunţătorii din dosarul în care fostul prefect a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie” (sursa). Încălcînd, astfel, condițiile de eliberare condiționată, Bocăneanu a fost arestat din nou.
Premierul României a declarat pe 2 mai a.c., la o acțiune electorală a Tineretului Social-Democrat, că „Aceste studii (de fezabilitate în vederea construcției unor tronsoane de autostradă – n.r.) nu sunt făcute din bani de la buget, ci din fondurile europene pe 2007-2013”. Cu două săptămîni înainte, însă, pe 16 aprilie a.c., același premier Victor Ponta aprobase și semnase bugetul de venituri și cheltuieli al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) pe 2014. Adică bugetul instituței care se ocupă de contractarea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzi și, ulterior, de construirea autostrăzilor. În totală contradicție cu declarația electorală a lui Ponta, bugetul CNADNR prevede că anul acesta sînt disponibile „venituri din fonduri europene” de 0,00 (zero) lei și „cheltuieli eligibile din fonduri europene” tot de 0,00 (zero) lei.
Zelul politrucilor ucide orice urmă de simț al ridicolului cînd șeful acestor politruci e unul ca Victor Ponta. Ultima găselniță este actualizarea planului de rechiziții de bunuri pentru cazurile de forță majoră. Deși e o lege în vigoare care spune că prefecții trebuie să actualizeze anual acest plan de rechiziții de bunuri, anul ăsta, în 2014, prefecții mai aveau puțin și bifau în plan și ouăle de sub găini.
După accidentul aviatic din Apuseni, cînd pilotul Adrian Iovan și studenta Aura Ion au murit, Ponta a mai ouat o mărgică: Comitetul Național pentru SItuații Speciale de Urgență (CNSSU). Totul, printr-o Hotărîre de Guvern, în februarie a.c. După două luni, adică pe 8 aprilie a.c., Ponta a prezentat propagandistic sala de ședințe a CNSSU: monitoare cu hărți frumos colorate, fotolii din piele albă și miniștri claie peste grămadă, bașca șeful SRI și procurorul general al României prezenți la sceneta premierului.
O decizie a premierului din 10 martie a.c. îi conferă superputeri vicepremierului Gabriel Oprea. Conform acestei decizii, Oprea „va aviza documentele emise de ministerele şi instituţiile cu atribuţii în respectivele domenii”. Deși i s-a solicitat oficial să comunice care sînt „documentele”, dar și „ministerele și instituțiile” cu atribuți în domeniile apărării, ordinii publice și siguranței naționale, Executivul a refuzat să răspundă. Legea accesului la informații publice (544/2001) prevede un termen maxim de 30 de zile pe care instituțiile publice îl au la dispoziție pentru a răspunde solicitărilor jurnaliștilor și cetățenilor.
Previzibil, DNA l-a acuzat și pe Alexandru Mazăre, senator PSD (și frate al primarului de Constanța) de fals în declarații. Potențiala infracțiune este o copie fidelă a falsului lui Radu Mazăre: senatorul a primit bani (mită, spun procurorii) într-un cont din Israel pe care nu l-a declarat.
Traian Băsescu, 15 aprilie 2014: „Singurul element de care imi aduc aminte legat de procurorul Ponta a fost declaratia mamei procurorului Panait, ca Ponta a fost ultimul care l-a vazut in viata, in rest, nu imi aduc aminte de nimic remarcabil legat de Ponta” (sursa).
Cu această declarație, președintele a redeschis, public, dosarul morții procurorului Cristian Panait. Un dosar închis în 2012 fără a lămuri cum, de fapt, a murit procurorul Panait. Pînă și o publicație ca luju.ro, o falangă a anteniștilor lui Felix, remarcă ciudățeniile dosarului: Panait „s-a sinucis”, conform unei expertize psihiatrice post-mortem (sursa).