Miercuri, 24 iulie, mă întrebam eu la televizor (ediția asta a Butonului de panică de pe B1 TV, de la minutul 46 încolo) dacă Victoraș Viorel Ponta, ca șef al Corpului de Control al Guvernului Năstase Adrian (actualmente condamnat definitiv pentru furt cu campania electorală – Năstase, zic, nu Guvernul), l-a informat pe N0049 (numărul de pîrnăiaș al lui Năstase) despre furăciunile prin privatizări ale lui Omar Hayssam. Evident, nu am și un răspuns la întrebarea asta. Dar am speranțe: azi, în România liberă, președintele Băsescu și-a pus aceeași problemă.
Mihai Gâdea e prezent azi la DNA ca martor în dosarul de șantaj al lui Sorin Alexandrescu, directorul Antena TV Group SA. Gâdea a fost citat ca administrator al Antenei 3 SA, nu ca realizator al postului Antena 3. Și trebuie să le spună procurorilor cum a fost cu promo-urile difuzate (și) de Antena 3 referitoare la ancheta jurnalistică despre RCS RDS, anchetă care nu a mai fost difuzată niciodată.
După ce a gafat divulgînd informații clasificate ca un amator în povestea repatrierii lui Omar Hayssam (da, Omar are și cetățenie română), premierul Victor Ponta a încercat o glumă de destindere a atmosferei: el nu poate să joace în filme cu Rambo sau cu cai înaripați care aduc condamnați din lună. Explicația din același registru cu al lui Ponta este că premierul român nu poate juca în filme cu Rambo pentru că are o personalitate de tip Chuck Norris, autosuficientă. Explicația legală, însă, este mult mai simplă: chiar și dacă ar fi divulgat informații clasificate, Victor Ponta nu riscă decît o contravenție. O amendă.
Vineri, cînd invitații mei de la „Butonul de panică” de pe B1 l-au auzit pe președinte spunînd, de la pupitrul de la Cotroceni, că trebuie să se consulte cu Crin Antonescu (în chestiunea numirii lui Ovidiu Silaghi la Transporturi), au izbucnit în rîs. Recunosc, la prima auzire, și mie mi-a părut o ironie pomenirea numelui lui Antonescu de către președinte. Apoi m-am prins: nu numai că nu era o glumă, ci o strategie. Și încă una bine pusă la punct. Ponta interimar la Transporturi e prins în colivia aurită a orgoliului lui de puber care se crede Chuck Norris.
Prin urmare, dacă Victor Ponta nu a minţit şi hotărîrea CSAT referitoare la identificarea utilizatorilor de cartele preplătite chiar există, această hotărîre are caracter secret (din moment ce nu a fost comunicată de Secretariatul CSAT, conform legii). Iar dacă această hotărîre are caracter secret, nu cumva Victor Ponta a încălcat legea CSAT atunci cînd a declarat public existenţa acestei hotărîri? Pentru că, regula e clară: doar secretariatul CSAT poate transmite comunicate de presă, comunicate al căror conţinut trebuie aprobat de CSAT. S-a consultat Ponta cu CSAT înainte să devoaleze o hotărîre secretă a CSAT? Continuarea, aici.
Sebastian Ghiță, deputat PSD, vrea o lege care are două ținte: 1. obligația celor care cumpără cartele preplătite cu număr să prezinte un act de identitate; 2. monitorizarea tuturor comunicațiilor pe internet tot timpul și stocarea datelor pentru a putea fi accesate ulterior.
Conform declarațiilor lui Ghiță, informațiile obținute prin monitorizarea comunicațiilor online nu pot fi accesate decît cu mandat de la judecător. La fel, interceptarea convorbirilor telefonice efectuate de pe cartele preplătite nu poate fi făcută decît tot cu mandat de la judecător (cum se întîmplă și acum cu orice interceptare telefonică, indiferent că apelul e efectuat de pe un număr de abonament sau de pe o cartelă preplătită).
Și acum, cîteva observații:
Victor Ponta, azi: „In acest moment sunt peste 10 mil de cartele pre pay si nu poate fi aplicata retroactiv. Este o decizie din luna august anul trecut adoptata de CSAT. Nu doar ca o sustin, repet, este decizie CSAT, daca nu ma insel este in perioada interimatului la presedintie al lui Crin Antonescu. A fost luata aceasta decizie imediat dupa atentatul din bulgaria, in care s-au folosit cartele pre-platite” (sursa)
Așadar, premierul nostru spune că a fost ședință CSAT în august 2012. Să cercetăm: conform site-ului CSAT, nu a fost nici o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării în august 2012. A fost una în iulie 2012 și una în septembrie 2012, dar nici una în august. Cea din iulie a fost condusă de președintele interimar Crin Antonescu, cea din septembrie de nedemisul prin referendum Traian Băsescu.
„Trec prin cea mai grea perioadă din viaţa mea”, a spus zilele trecute Relu Fenechiu, deputat PNL, fost ministru al Transporturilor şi condamnat (nedefinitiv) la cinci ani de închisoare cu executare. Cifrele îi dau dreptate: Fene Grup SA, companie la care Fenechiu deţine 96% din acţiuni, are datorii mai mari decît veniturile anuale. Inclusiv la Fisc, care a declanşat procedura de executare silită. Continuarea, aici.
Ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, își investește averea nejustificată în proiecte energetice care încalcă legea protecției mediului. O companie în care Silaghi a investit peste 140.000 RON cere autorizarea unui proiect de producere de energie solară și eoliană într-o zonă protejată ecologic. Decizia e la mîna ministrului Mediului, Rovana Plumb, colega de guvern a lui Silaghi. (sursa)
Ce ați citit mai sus scriam în noiembrie 2012. Acum, iată, Silaghi a ajuns foarte aproape să fie din nou ministru. Ocazie cu care sperăm cu toții, nu-i așa, să-și rezolve problema.
„Sper să fie achitat”. Asta a spus premierul Victor Ponta (sursa) despre ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, care azi află dacă va fi condamnat în primă instanță în dosarul „Transformatorul”. Sigur, acum vreo șase ani, Ponta știa mult mai bine decît azi ce caută Fenechiu prin Guvern: „combinații”, cum ar zice chiar Relu (sursa).
Victoraș, ca premier al unei țări democratice, nu ai voie să speri nimic de la o sentință judecătorească. Ai voie doar să o aștepți în liniște și, în cele din urmă, să o accepți. E simplu.