”Interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul art. 25 pe baza rapoartelor de evaluare, întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007 – 2013, până la intrarea în vigoare a legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea legii nr. 96/2013 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept”, se arată în iniţiativa legislativă înregistrată la Parlament de Florin Iordache pe 21 noiembrie şi adoptată de comisia juridică. (sursa)
Etichetă: conflict de interese
Azi, în ședință comună, parlamentarii (senatori și deputați, deopotrivă) au decis să dezincrimineze conflictul de interese care se produce când un parlamentar își angajează o rudă la propriul cabinet, pe banii statului. Despre cât de meschină și jegoasă e dezincriminarea asta nu avem suficiente înjurături, asta e deja clar.
Un proiect de lege care se plimbă prin Parlament de un an și jumătate poate arunca în aer campania electorală pentru locale. Toți aleșii (locali sau parlamentari) care acum au interdicție să candideze (în urma definitivării în instanță a unor dosare de conflict de interese și incompatibilitate ale ANI) vor primi verde să-și depună candidaturile dacă acest proiect va fi adoptat. Pentru a intra în vigoare, documentul mai are de bifat doar votul final pozitiv în plenul Senatului, fază în care poate ajunge săptămâna aceasta.
Botiș, acest Nelu al Guvernului României, și-a dat demisia. Să fie primită și să-l ierte Doamne-Doamne, mai ales dacă nu l-ar ierta DNA. Care chiar nu are ce să ierte: conflictul de interese e clar și penal. Un alt Nelu, însă, Oltean pe numele lui, e mai departe la butoane. El, bistrițeanul cu mustață și obrajii supți, a fost în tot timpul ăsta adevăratul Nelu din spatele lui Nelu. El, Oltean, l-a ghidonat pe Botiș, i-a dat foncție, l-a sfătuit de bine în afaceri și în politică, i-a spus cînd să respire și cînd să facă pe mortul. Despre asta-i vorba: în spatele tuturor Neilor e întotdeauna un Nelu ceva mai deștept și mai pervers. Iar Nelul ăsta esențial nu moare niciodată. Matrix, frate!
Botiș. Nelu Botiș. Mă înnebunesc după numele mici, mici, dar trecute în buletin. Îl cheamă Nelu. Ioan Nelu. Dacă nu-ți place serios, biblic, Ioan, o dai neaoș, pe românește: îi zici Nelu. Deja simți că te-ai împrietenit cu el. Parcă îl simți că, dacă-i propui ceva, un pișcot, un firfirel, pune bot(iș)ul. Iar dacă în loc de pișcot e un program european, ceva, un firfirel de la Guvern, unde e el, Nelu, ministru, atunci își bagă și nevasta. Și face pișcotăreala, firfireala, acasă la el. Că el e ardelean cinstit, nu se ascunde, ca alții, după interpuși și off shore-uri. Și-l mai cheamă și Nelu: seriozitate ardelenească și pișcotăreală din fibra cea mai autentică a românului, în același buletin.
Pe scurt, Nelu Botiș e un țăran de la oraș, din Ardeal, făcut pentru lucruri mici. Moale ca bivolul și inteligent ca boul. Dar reflectează. Cogitează. Deci există. El e Nelu.