Vanghelie este, de două zile (20 aprilie 2013), vicepreședinte al PSD sub conducerea lui Victor Ponta.
Acum aproape doi ani, pe 8 iunie 2011, Vanghelie declara într-un interviu pentru EvZ: „Eu nu m-am delimitat niciodată de Cătălin Voicu pentru că sunt bărbat. Înţelegeţi? Eu nu cred în vinovăţia lui Voicu, cred că este o arestare politică. Viaţa va demonstra dacă am avut dreptate sau nu. Cred că este un circ politic, o mascaradă. Şi de aceea nu mă delimitez. În general, toată lumea fuge când prietenii noştri au asemenea probleme. Eu nu fac parte din acea categorie”.
Azi, 22 aprilie 2013, Cătălin Voicu lipsește de la termenul de judecată la care procurorii DNA au cerut nouă ani de închisoare pentru fostul senator PSD (detalii, aici).
Și încă un fapt esențial: Voicu se ocupa nu doar cu traficul de influență în Justiție, ci și cu plantarea șefilor de parchete (sursa).
Deci, Victor Ponta: ce caută Vanghelie în conducerea PSD?
Etichetă: psd
Săptămîna viitoare, PSD se joacă de-a congresul. Secretarul general Liviu Dragnea a anunțat presa că nu vor fi incidente la vot, cum s-a întîmplat la convenția PDL, pentru că se va utiliza un sistem de tip electronic, infailibil. Iar Dragnea, după cum ne-a spus DNA într-un comunicat de acum vreo șapte luni și șapte zile, se pricepe. Bine. Penal de bine, chiar. Iată cît de bine:
„Ca răspuns la solicitări ale reprezentaților mass-media, formulate în baza Legii nr.544/2001, Biroul de informare și relații publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au început urmărirea penală față de DRAGNEA NICOLAE LIVIU, secretar general al unui partid politic, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de:
– folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite,
– asociere pentru săvârșirea de infracțiuni,
– instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane,
– instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.
În rezoluția de începere a urmăririi penale, procurorii au reținut că există indicii temeinice că, în calitate de secretar general al unui partid politic, învinuitul Dragnea Nicolae Liviu și-a folosit influența și autoritatea funcției în vederea obținerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezențe de minimum 60% la votul de la referendumul din 29.07.2012, care să garanteze validarea acestuia. Astfel, acesta a inițiat o asociere formată din numeroase persoane (președinți și membri ai secțiilor de votare coordonați de responsabili locali și județeni, președinți de organizații județene și locale, precum și primari ai partidului), iar scopul asocierii era săvârșirea de infracțiuni prevăzute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.
În acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui număr restrâns de persoane să obțină, în timp real, informații despre numărul de votanți și modul cum s-a votat în secțiile de votare. Astfel, oră de oră, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezenței la urne, identificând secțiile de vot cu prezență slabă.
Sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine și recomandări cu conținut ilicit, destinate coordonatorilor și/sau membrilor secțiilor de votare și altor persoane, în vederea măririi artificiale a numărului de votanți.
De asemenea, învinuitul Dragnea Nicolae Liviu a constituit un sistem național de influență pentru a determina autoritățile publice centrale, județene și locale aflate sub controlul politic al formațiunii politice, de a se implica în:
– exercitarea de presiuni asupra președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot și a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători;
– folosirea unei urne mobile în condiții contrare legii (fără a exista cereri în acest sens depuse în termen și aprobate corespunzător);
– obținerea pe căi ilicite de informații, în fiecare oră, despre numărul de persoane care și-au exercitat dreptul de vot și despre modul în care s-a votat în unele secții de votare;
– practicarea votului multiplu;
– denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pe listă, pentru a nu permite programelor de calculator specializate să identifice votul multiplu;
– practicarea „turismului electoral” – adică a deplasării organizate de importante mase de persoane, cu ajutorul autobuzelor, microbuzelor etc., pentru a vota multiplu, atât în secția de votare la care au fost arondați, cât și la alte secții de votare din țară;
– falsificarea de semnături în numele unor persoane decedate, ce au rămas înscrise pe listele electorale;
– falsificarea de semnături ale multor alegători, plecați din țară în momentul referendumului;
– votul exercitat de minori, interziși judecătorești și persoane cărora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotărâre judecătorească penală;
– neaplicarea autocolantelor cu mențiunea „VOTAT” pe cărțile / buletinele de identitate ale votanților.
La data de 6 septembrie 2012, învinuitului Dragnea Nicolae Liviu i s-au adus la cunoștință acuzațiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”
P.S. Eh, ce vremuri, în toamna trecută… nu? Ce efuziune, ce spirit al dreptății, cît avînt justițiar! Da’ norii un’ se duc cînd se duc?
P.P.S. Un alt comunicat foarte interesant al DNA, pe același subiect, aici.
Ca viitor ministru plin al Energiei, pesedistul Constantin Niță își întinde tentaculele peste Romgaz, acolo unde șefii au fost numiți anul trecut de Daniel Chițoiu, pe atunci ministru al Economiei. Evident, PNL a reacționat la jocul lui Niță și i-a cerut demisia.
Foarte interesant la strategia lui Niță este că, dacă își va întinde influența asupra Romgaz, PSD va lovi nu numai în PNL (și, în special, în Klaus Iohannis, care se visează președinte de regiune – cu capitala la Sibiu, firește), ci și în sponsorii lui Vasile Blaga. Lovindu-l direct în moalele contractului de muncă pe fostul director Romgaz, Marcel Piteiu. Care Piteiu, foarte apropiat de Blaga, a rămas consilier al directorului Romgaz (cel numit de PNL), deși este cercetat penal pentru subminarea economiei naționale și a mai primit și un verdict de conflict de interese de la ANI (sursa).
E, deci, ușor de intuit că Niță nu numai că va numi noi directori la Romgaz, dar îl va mai și executa pe Piteiu, mai ales că Blaga îl curtează asiduu pe Crin.
Legea de numire a șefilor PG și DNA spune așa:
„II. Texte legale incidente
1. Art. 53 din Legea nr. 303/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 576 din 29 iunie 2004 avea următoarea formă: „(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, precum şi procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie şi adjunctul acestuia sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu recomandarea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 18 ani în magistratură, pe o perioadă de 5 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Dispoziţiile art. 52 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”
2. Articolul 53 a fost modificat prin Legea nr. 247/2005 şi are următorul cuprins (prin republicare art. 53 a devenit art. 54, având aceeaşi formă şi în prezent):
„(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată.”” (sursa)
Deci, nu se zice nimic de vreo procedură. Și vorbim de o lege în vigoare din 2005. Din 2005 pînă acum, PNL, PDL și PSD puteau, pe rînd, schimba legea și SĂ PREVADĂ ÎN LEGE O PROCEDURĂ DE SELECȚIE a candidaților. Dar nici un partid nu a făcut-o. Pentru că, desigur, TOȚI politicienii din toate partidele își doresc numiri politice la șefia Parchetului General și la șefia DNA, NU proceduri transparente.
După mica scenetă de la Antena 3 de acum două zile, unde a părut că se zbîrlește la zărghita de Dana Grecu și închipuitul grav Radu Tudor, Ponta a căpătat o aură de Ceaușescu în ’68, a devenit un fel de gicăcontra al USL-ului felixiano-crinian. Și nu neapărat printre pesediști sau peneliști, care au probleme mult mai grave (cum ar fi aceea că, de exemplu, nu prea mai e mare lucru de furat în țara asta), ci printre acei simpatizanți ai dreptei, orice o însemna ea acum, fie ei și jurnaliști sau simpli părerologi.
Colac peste pupăză, Crin Antonescu a spus, în seara asta, tot la Antena 3, că el nu vrea și pace ca Kovesi să fie numită șefă la DNA și că, la o adică, poate că soluția ar fi să se rupă USL. Buuuun, am înțeles, deci am ajuns la (se pare) partaj. Ok, să zicem că e pe bune și că săbiuțele de plastic ale megaliderilor Victoraș și Crinișor nu mai încap în tecuța USL, simultan. Păi, să calculăm: dacă USL se rupe mîine, nici PSD (+UNPR) nu are majoritate parlamentară, nici PNL (+PC) nu are majoritate parlamentară. Ceea ce înseamnă că fiecare din cele două mari partide trebuie să apeleze la UDMR, minorități, PDL, PPDD. Dar UDMR și minoritățile sînt prea mici ca să formeze o majoritate cu oricare din cele două mari partide, așa că rămîn să arbitreze acest joc doar PDL și PPDD. Fie cu PDL, fie cu PPDD, PSD (+UNPR) ar pune-o de o majoritate, chiar dacă fragilă. La PNL (+PC) e puțin mai complicat, dar dacă ar avea unul din cei doi abitri principali (PDL sau PPDD), ar încropi și Crin o majoritate. Penibilă, dar majoritate.
Ei, și acum să ne întrebăm ce s-ar întîmpla dacă nici PDL, nici PPDD nu ar accepta să ajungă la putere (adică nu ar accepta nici să susțină un guvern din parlament, nici să îl susțină pe același guvern la schimb cu portofolii în Executiv). Păi, în cazul ăsta, nici PSD (+UNPR), nici PNL (+PC) nu ar putea forma o majoritate, deci ar avea două soluții: 1. să rămînă în USL, în ciuda tensiunilor din ce în ce mai grave; 2. să iasă din USL, provocînd o criză parlamentară și guvernamentală, eventual urmată de alegeri anticipate.
Ambele scenarii sînt nasoale pentru USL, ca alianță, dar și pentru PSD și PNL luate separat, care mai au puțin și se sfîșie. Pentru ca aceste lucruri supărătoare pentru USL să se întîmple, e nevoie ca Vasile Blaga (lider PDL) și Dan Diaconescu (guru al PPDD) să stea în băncile lor din opoziție și să reziste cîntecului de sirenă cîntat pe două voci (una pesedistă, alta penelistă).
Au Blaga și DD cojones să mănînce covrigii opoziției încă niște ani, doar ca Ponta să nu cîștige tot? Dacă da, mai putem spera că vom conta și noi, fraierii nemulțumiți de guvernare, chiar dacă nu avem simpatii politice, dar ne place încă să credem că opoziția nu e doar un pretext să te lași cumpărat de putere.
Ponta s-a lăudat ieri că PSD are 220 de mandate în Parlament și că e partidul cu cele mai multe mandate. Partidul, nu s-a referit la alianța USL. Tot Ponta curtează UDMR și a anunțat fuziunea cu UNPR. În cifre, asta înseamnă 220 (PSD) + 17 (UNPR) + 27 (UDMR) = 264 de mandate parlamentare.
Noul parlament are 588 de mandate, deci majoritatea simplă este de 295 de mandate. Iar PSD + UNPR + UDMR = 264. Deci, lui Ponta îi lipsesc acum, ca PSD să aibă majoritate simplă, 31 de mandate. De unde să le ia? Cel mai simplu este să-i convingă pe deputații minorităților naționale, care au 18 mandate. Iar ăștia merg cu cine are puterea, deci putem să-i bifăm lejer la PSD. Așadar, se fac 264 + 18 = 282. Pînă la majoritatea simplă, PSD ar mai avea nevoie de 13 mandate. De unde? Păi, cel mai la îndemînă e PPDD, care are 68 de mandate. O lua premierul Ponta măcar 13 din ele? Hahahaha, ce glumă.
Așadar, pe abacul mandatelor, PSD poate guverna lejer singur. Hai, Năstase, libertatea e aproape!
Mutare a dracului de interesantă azi: Laura Codruța Kovesi l-a delegat la conducerea Parchetului General pe Daniel Morar, șeful DNA. Pînă azi, jocurile erau făcute în favoarea lui Marius Iacob, prim-adjunct al Codruței Kovesi, cel care era în cărți să fie delegat la șefia PG. Cu Iacob la șefia PG, exista riscul iminent ca lui Morar să nu i se mai prelungească delegarea în fruntea DNA. Iar dacă mișcarea asta s-ar fi produs, erau în pericol dosarele fraudării referendumului. Atît cele instrumentate de PG, cît și cele instrumentate de DNA (cele mai grele, de altfel, într-unul din acestea fiind anchetat și Liviu Dragnea).
Sigur, Daniel Morar e interimar. Cel puțin pînă cînd ministrul Justiției, Mona Pivniceru, va propune un nou șef la PG și, necesar, președintele Traian Băsescu va accepta propunerea. Ceea ce înseamnă că dosarele referendumului vor merge mai departe. Și nu doar la PG, ci și la DNA, unde șef e, deocamdată, unul din adjuncții lui Morar.
Rămîne, deocamdată, în aer cariera Codruței Kovesi. Care, cel puțin pînă acum, e favorită la preluarea șefiei DNA. Se va și întîmpla asta? Vom vedea.
Problema cea mai mare, acum, este în curtea PSD: cu dosare grele la DNA pe fraudarea referendumului și cu Morar interimar la PG, rahatul îi va exploda partidului lui Ponta în față exact în campania electorală. Își permite PSD asta? Iarăși, vom vedea.
Așa cum rămîne să vedem care vor fi propunerile Monei Pivniceru pentru șefia PG, respectiv a DNA. Și, firește, care va fi reacția președintelui Băsescu la aceste propuneri.
P.S. Marius Iacob, dincolo de penibilul episod „Elodia” în care a fost implicat – vă amintiți că s-a deplasat personal pe coclaurii patriei să caute cadavrul nevestei lui Cioacă?! – , e și un tip alunecos. Care primește sms-uri în momente importante. Cum ar fi, de exemplu, cînd se deplasează pe teren să ia liste electorale de la BEC. De la oameni politici (mă rog, nu-s mai mulți, e doar unul) care mai și dețin funcții de miniștri.
V-am amenințat acum vreo două zile cu niște dezvăluiri despre PNL care dă o șansă tinerilor. Dar nu v-am amenințat complet. Azi, însă, vă spun că și PSD dă o șansă mai puțin tinerilor din partid. Ba chiar, împreună, PNL și PSD, dau cîte o șansă blatului politic cu PDL. Toate șansele astea s-au strîns, ca să vezi coincidență, sub umbrela RAAPPS, locul de joacă favorit al Elenei Udrea pînă să se bage guvernarea Ponta în ciorba lui Nuți. Amănuntele (nume, filiale de partid, înrudiri și asocieri în afaceri) se găsesc toate aici.
P.S. Despre isprăvile PDL la RAAPPS, niște anchete exclusive ale revistei Kamikaze pot fi citite aici.
Acu’ nu vreau să-i iau apărarea lui Ponta, da’ parcă, la pachet cu Geoană, PSD ar trebui să scape și de nea Nelu. Măcar. (La Năstase nu sper încă). Nu de alta, dar cînd voyeur-ul grăsuliu amator de minore Bănicioiu și bagabontul isteric și ‘oț Rizea îi plimbă moaștele lui nea Nelu prin filialele din diaspora ale partidului, e semn ori că bunicuța s-a senilizat pînă la pierderea oricărei brume de discernămînt, ori că panaramele juvenile din PSD au încălecat sfintele idealuri ale social-democrației pînă la limita de avarie. Ori ambele.