Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat pe 23 mai 2019 un anunț de achiziție a unor servicii pentru promovarea și maximizarea vizibilității companiei a căror valoare a fost estimată la 72.000 lei. În aceeași zi, contractul a fost adjudecat de firma DC News Media Group, controlată de Bogdan Chirieac.
Ciudățeniile abundă în averea primarului din Iași. În prezent, acesta locuiește într-o vilă cumpărată de la o firmă ce are contracte cu Primăria pe care o conduce. Cea care plătește ratele este soacra sa.
Publicația reporteris.ro, cea care a dezvăluit achiziția de lux a bebelușului lui Chirica, susține că acesta mai are și o vilă de 200.000 de euro pe numele fratelui său. Imobilul este situat în județul Suceava și are biserică privată în curte.
De mai mulți ani, Chirica locuiește într-o casă ridicată într-un cartier din Iași de firma de construcții Conest SA – partener tradițional de afaceri al Primăriei. După o perioadă de chirie, părțile au bătut palma pentru achiziția imobilului, în rate, suma lunară fiind, însă, plătită de Maria Popa, soacra primarului, femeie de afaceri în județul Neamț. Aceasta este, în acte, proprietara imobilului. Conform reporteris.ro, Popa achită 20.000 de euro pe an (circa 1.700 de euro pe lună). Anul trecut, firma ei de lactate a avut un profit net de 147.090 de lei. Debitul către Conest va fi stins în noiembrie 2020.
Într-o declarație de miercuri, 12 iunie, acordată portalului hotnews.ro, soacra a fost invocată de Chirica pentru a justifica în context modul în care bebelușul său de 11 luni a cumpărat o proprietate de 250.000 de ero în centrul municipiului Iași: „Noi nu trăim din indemnizația de la Primărie. Soția și mama ei au de 22 de ani o firmă care produce produse lactate, care a ajuns la un profit de două milioane de euro/an.”
Ulterior, hotnews.ro au înlocuit „profit” cu „cifră de afaceri”, precizând, într-o notă, că a fost o „eroare”.
Tot din această firmă provin și banii pentru achiziția unui Mercedes GLE de zeci de mii de euro condus mai ales de soția lui Chirica.
Continuarea, aici.
Dragnea încalcă legea până la capăt: Dacia Duster cu care șeful PSD a intrat în penitenciarul Rahova nu are poliță RCA validă azi, deci nu ar putea circula. Totuși, o face.
Conform site-ului Autorității de Supraveghere Financiară, aceasta „pune la dispoziţie o bază de date cu asigurările obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) încheiate pe teritoriul României – CEDAM. În această bază de date poate fi verificată existenta unei poliţe RCA la o anumită dată pentru un vehicul, poate fi vizualizată societatea de asigurare care a emis poliţa şi pot fi identificate prejudiciile asociate poliţelor valabile începând cu anul 2008.
Dacă nu mai ştiţi unde aţi asigurat un vehicul în ultimii 5 ani, puteţi verifica acest lucru în CEDAM. Tot în CEDAM mai puteţi verifica şi ce daune au fost plătite în baza poliţei dumneavoastră de asigurare.”
Baza de date se află aici și poate fi folosită de către oricine.
Conform acesteia, autoturismul Skoda Superb care a ieșit în această după-amiază de la subsolul blocului în care locuiește Liviu Dragnea deține o poliță RCA.
Aceeași bază de date, însă, ne spune că Dacia Duster cu care șeful PSD a ajuns la Rahova nu deține așa ceva.
Instanța supremă a anunțat că Liviu Dragea a fost .condamnat la trei ani și jumătate cu executare, în dosarul privind angajările fictive la Direcția de Protecție a Copilului Teleorman. Sentința este definitivă.
Din acest moment, liderul PSD trebuie să se predea autorităților pentru a merge la penitenciar.
„La data de 13.05.2018 ora 10.00, (…) asociatul Mazare Radu Stefan si-a exprimat votul scris, prin mandatar”.
În mai 2018, Mazăre se afla de aproape jumătate de an în Madagascar, unde a plecat în 2017, de Crăciun, via Paris.
Fraza de mai sus este scoasă din numărul 9919/2018 al „Buletinului procedurilor de insolvență”, capitolul dedicat firmei constănțene Xenoti SRL. Iată, mai jos, pasajul mai mare din care a fost scoasă fraza:
„Din procesul verbal al adunarii generale a asociatilor Xenoti SRL -in insolventa, emis sub nr. 485/13.05.2018 şi inregistrat la administraturul judiciar sub nr . 12189/13.05.2018 reiese ca:
„Belina e o metaforă a României. Odată ce am înțeles ce s-a întâmplat în ultimii ani cu această bucată de pământ, am înțeles mai bine și ce se întâmpla cu România de azi. Pe această insulă de pe malul Dunării poți să vezi cu ușurință ce înseamnă când niște oameni se pun deasupra legii, iar puterea instituțiilor statului care trebuie să apere drepturile cetățenilor cântărește doar cât niște declarații goale pe hârtie. În ultimii doi ani, în timp ce la București documentam protestele pentru apărarea statului de drept – unde lumea începuse să vorbească despre instaurarea dictaturii – am călătorit adesea în județul Teleorman, și de câte ori am putut, am intrat pe Belina, această insulă a comorilor. Iar pe Belina, legi și drepturi există doar în teorie.
Nu există nici o transparență a deciziilor politice, acțiuni criminale se întâmplă în spatele barierelor ilegale, forțele de ordine lucrează doar în folosul celor aflați la putere, iar dacă aceștia în sfârșit ajung în fața unui judecător, procesele sunt tergiversate, iar legile schimbate, fără vreo reparare a nedreptăților aduse cetațenilor. Povestea acolo, la Belina, are mereu același personaj principal: Liviu Dragnea, brațul de fier din spate guvernului. Corupția în Teleorman și cu atât mai mult pe Belina nu e deloc ceva abstract. Acolo, asta înseamnă, că de la o zi la alta cineva ți-a luat peștele de pe masă și ți-a oprit violent accesul pe insula care de generații a fost zona locală de pescuit, iar până în 2011 baza economică a zeci de pescari industriali. Și familiile lor bineînțeles. Nicăieri în lume nu există prezumția de nevinovăție pentru politicieni în ochiul publicului. Noi, care am ascultat mărturii ale oamenilor din Teleorman, și am petrecut mult timp pe insula Belina, putem să spunem că Liviu Dragnea este vinovat. Timp de 20 de ani Dragnea a deținut cele mai înalte poziții publice din județ. Și a pretins că a lucrat în folosul comunității. De fapt, a lăsat în spate un loc unde chiar și noțiunea de folos al comunității este una străină administrației. Înainte de orice, Dragnea se face vinovat pentru sărăcia oamenilor pe care i-a condus în toți acești ani. Va veni o zi în care un judecător va trebui să spună câte legi a încălcat Dragnea ca să pună mâna pe vechile proprietăți ale statului, să beneficieze de fostele companii de stat și să pună stăpânire pe o insulă, un județ și o întreagă țară. Nu suntem judecători să dăm un verdict, ca să spunem noi aici și acum ce legi a încălcat Dragnea sau câte au schimbat oamenii lui între timp în interes propriu. Dar vă putem purta cu noi într-o călătorie, în care tot ce aveți nevoie să luați cu voi este bunul-simț, ca să judecați singuri.” (o video-anchetă a Passport Productions)
La începutul acestui an, Dragnea junior a ieșit din acționariatul fermei de porci de la Salcia (Teleorman). La finalul lunii februarie, a desființat și două firme înființate acum un an: Ferma Salcia Distribution SRL și Ferma Salcia Production SRL.
Valentin Ștefan Dragnea a renunțat la pachetul de 89% din acțiunile fermei de porci de la Salcia, la începutul acestui an. După două săptămâni, directorul fermei a fost condamnat la șapte ani de închisoare.
Conform specialiștilor consultați de G4Media, „dacă Ferma Salcia SA ar intra în insolvență, acționarii societății ar putea muta patrimoniul sau măcar prestarea serviciilor pe cele două companii nou create. Astfel, Ferma Salcia Production ar putea prelua saivanele în care pot crește și 20.000 de porci și abatorul în care sunt sacrificate animalele.
Ferma Salcia Distribution ar putea prelua magazinele și rețeaua de distribuție. Este vorba de zece magazine în județul Teleorman, câte două în județele Olt și Dolj, și unul în orașul Otopeni din Ilfov, pe care le deține acum Ferma Salcia SA. Societatea din urmă are 247 de angajați, o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei și venituri de aproape 47 de milioane de lei.”
Vezi documentele aici.
(sursa foto: Inquam Photos)
„Exmatricularea (de la doctorat a șefei ANAF – n.m.) a produs o complicație financiară (…). În 2014, UVT, în calitate de partener al unui proiect de burse POSDRU pentru doctoranzi și postdoctoranzi, primise o cotă de 20 locuri care s-au ocupat prin concurs. Printre cei 43 de doctoranzi timișoreni înscriși pe cele 20 de locuri a fost și Triculescu (…) fericita beneficiară a unei burse de 1.500 de lei, timp de un an, plus decontarea unor călătorii de studii în țară și străinătate.
Ca să ajungă în SUA și să aibă și întâlniri acolo (ceea ce s-a și întâmplat), Călin Popescu Tăriceanu a plătit o firmă de lobby cu 50.000 de dolari. Conform Newsweek România, „Din documentele depuse conform Foreign Agents Registration Act, reise că <clientul> va plăti către Mercury Public Affairs 50.000 de dolari, în trei tranșe: 10.000 de dolari la execția înțelegerii, 20.000 USD la 5 mai și alți 20.000 USD la 5 iunie.”
Iar Mercury Public Affairs nu este chiar cea mai inocentă companie de lobby din SUA. Potrivit Daily Beast, „Mercury (…) has capitalized effectively on its connections to Trump and other prominent Republicans. The firm has become a go-to lobbying shop for clients looking to get in the administration’s good graces. And despite its ties to figures at the center of the Mueller probe, it has continued doing business with a company owned by a Russian oligarch at the center of the Russian meddling investigation.
That oligarch, Oleg Deripaska, was accused by Mueller of funding much of the influence-peddling work that Manafort performed, which the Department of Justice alleges was done without proper registration under the Foreign Agents Registration Act, which requires U.S. lobbyists and propagandists for foreign governments and political entities to disclose details of their work.
In the wake of revelations regarding Russian efforts to influence the 2016 presidential election, the U.S. government sanctioned Deripaska and companies with which he’s associated. One of those companies is Rusal, the world’s second largest aluminum producer. And in an effort to escape those sanctions—and get back on the good side of U.S. officials—Rusal’s parent company, En+, has sought to marginalize Deripaska’s role.
As part of that effort, the company’s chairman has looked for a helping hand in Washington. And it’s turned to, none other than, Mercury Public Affairs.”
Despre interesele și afacerile lui Deripaska în România, citiți aici.
Despre afaceriștii de succes se spune că pot fi întrebați orice, mai puțin cum au făcut primul milion de dolari. Cum au realizat, așadar, cel mai greu lucru pentru un antreprenor: obținerea capitalului care să rostogolească afacerea spre profit.
În cazul lui Tudorel Toader – profesor universitar doctor în Drept, fost decan, rector auto-suspendat al Universității „Al. I. Cuza” din Iași, fost judecător al Curții Constituționale și actual ministru al Justiției – întrebarea pe care acesta nu vrea să o audă este cum a „făcut” prima carte, cea care a stat la baza carierei sale universitare și, ulterior, a celei publice de demnitar.
Anul trecut, Newsweek România atrăgea atenția că Toader și-a „epurat” mentorul de pe coperta unui manual universitar. „Unul dintre manualele pe care, în propriul CV, Tudorel Toader mărturisește că l-a redactat în colaborare este «Drept penal român. Partea specială». Cea dintâi ediție a apărut în anul 1994. Alături de Toader, pe copertă se regăsește și numele lui Octavian Loghin. (…) La câțiva ani, numele lui Octavian Loghin dispare de pe manual, iar autor rămâne doar Toader. Specialiștii spun că cele două manuale diferă destul de puțin (…). Acest aspect nu i-ar fi dat dreptul să scoată complet numele celuilalt autor, decedat”, scria senior editorul Newsweek România Petre Bădică.
De fapt, fără dubiu și cu probe clare, contribuția lui Tudorel Toader la acel volum este de doar 11%. Atât. Dar, cu doar puțin mai mult de o zecime dintr-un volum de sute de pagini, actualul ministru a ajuns conferențiar universitar și, ulterior, profesor. Tudorel Toader a refuzat să dea explicații, invocând comploturi politice. Dar s-a lăudat cu prezența la olimpiade naționale de Economie politică înainte de 1980, în compensație.
Probele, aici.
(sursa foto: Inquam Photos)