La multe zile după ce nisipul de pe plajele românești s-a întâlnit cu sute de kilograme de pudră albă care nu era nici praf de copt, nici zahăr tos, ministra Carmen Dan s-a prins că e o problemă la cum e performată activitatea de supraveghere a apelor teritoriale românești ale Mării Negre.
Și a grăit așa: „Este un sistem (SCOMAR – n.m.) care funcționează non stop de 10 ani de zile. Eu nu am avut informații că acest sistem ar fi căzut sau ar fi funcționat la capacitate redusă. Vă asigur că vom comunica la finalizarea tututror verificărilor pe care le-am dispus prin controlul intern al Poliției de frontieră. Au fost multe discuții referitoare la faptul că a existat un incendiu în apropierea țărmului, încă unul unde aveam stația.” (sursa)
Că tovarășa ministră habar n-are ce se petrece la ea în bătătură nu mă miră. Iar între a o crede pe Carmen Dan și a credita o investigație de presă, aleg a doua variantă. Că veni vorba, iată ce spunea o astfel de investigație publicată acum doi ani: „sistemul de supraveghere a graniței de la Marea Neagră este închis sau stricat pentru a permite pescuitul ilegal al morunului, pește care oferă icre negre. Este vorba de unul dintre cele nouă turnuri ale Sistemului Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului de la Marea Neagră (denumit mai simplu SCOMAR). Mai exact, turnul de pe plaja Perișor. În fiecare dintre cele nouă turnuri sunt camere performante care permit furnizarea de imagini clare până la distanța de o sută de mile. Spre exemplu, se poate vedea ce este într-o barcă, ceea ce radarul nu poate face.”
Restul investigației poate fi citită aici.
Dar ce este acest SCOMAR? Conform Poliției de Frontieră, „SCOMAR constituie o componenta a Sistemului Integrat de Securizare a Frontierelor de Stat (S.I.S.F.).
investigații
Valentin Ștefan Dragnea a renunțat la pachetul de 89% din acțiunile fermei de porci de la Salcia, la începutul acestui an. După două săptămâni, directorul fermei a fost condamnat la șapte ani de închisoare.
Conform Monitorului oficial nr. 1471, partea a IV-a, din 2 aprilie a.c., „Dragnea Valentin Ștefan cedează un număr de 81 acțiuni la o valoare nominală de 9.000 lei, cu o valoare totală de 729.000 lei, acțiuni numerotate de la 1 la 81, din care 501.642,50 lei în natură, reprezentând 89.01% din întregul capital social la beneficii și pierderi, al Societății FERMA SALCIA – S.A., domnului Dragne Ilie Liviu.
Dragne Ilie Liviu (care deține deja 9.89% din capitalul social al Societății FERMA SALCIA, în valoare totală de 81.000 lei, din care în natură 80.182,50 lei, respectiv 9 acțiuni nominative, numerotate de la 82 la 90) declară că primește cele 81 acțiuni la o valoare nominală de 9.000 lei, cu o valoare totală de 729.000 lei, acțiuni numerotate de la 1 la 81, din care 501.642,50 lei în natură, reprezentând 89.01% la beneficii și pierderi din întregul capital social al Societății FERMA SALCIA – S.A.
O dată cu transmiterea acțiunilor, Dragnea Valentin Ștefan se retrage din Societatea FERMA SALCIA – S.A.”
Deși făcută publică abia acum, cesiunea a avut loc pe 28 ianuarie a.c.
Două săptămâni mai târziu, pe 14 februarie a.c., directorul fermei era condamnat (în primă instanță) la șapte ani de închisoare.
Citește continuarea pe Newsweek.
(sursa foto: Inquam)
„Afirmația că Augustin Lazăr a fost <un torționar> este falsă. Domnia sa a condus comisia de eliberări și nu avea cum să acționeze direct ca <torționar> asupra lui Iulius Filip. Cel care a făcut-o era lt. col. Lazăr Gheorghe.”, scrie istoricul Mădălin Hodor.
Iată textul integral al postării sale pe Facebook:
„Decizia definitiva de politie politica a lt. col. Lazăr Gheorghe, șeful biroului CI al Penitenciarului Aiud, publicata în Monitorul Oficial. Domnul Iulius Filip a primit în 2015 numele lui și al altor ofițeri de Securitate care l-au urmarit și torturat în urma cererii depuse la CNSAS. Despre acest Lazăr și nu despre Augustin Lazăr vorbea domnul Filip. Afirmația ca Augustin Lazăr a fost „un torționar” este falsa. Domnia sa a condus comisia de eliberări și nu avea cum sa acționeze direct ca „torționar” asupra lui Iulius Filip. Cel care a făcut-o era lt. col. Lazăr Gheorghe.
Consider ca o discuție despre rolul procurorilor și colaborarea lor cu Securitatea și regimul comunist este bine venita. Dar aceasta discuție, care este, trebuie spus, dureroasa prin prisma realității, nu poate fi făcută în contextul unor campanii mediatice care amesteca minciuna și manipularea în scopuri strict politice cu adevărul și cu problema delicata a moștenirii comuniste.”
Hodor a publicat și două documente, preluate de către Newseeek.
BMW-ul de peste 100.000 de euro cu care se plimbă pe la Fetești Liviu Dragnea este, acum, proprietate a unei bănci. Iar ratele le plătește ROMCIP Salcia, adică ferma de porci deținută de fiul lui Dragnea (amănunte despre ROMCIP, aici).
O cercetare extinsă a sute de contracte finanțate de UE dezvăluie cum Uniunea plătește echipament militar folosit de Turcia pentru a-i împiedica pe refugiați să scape de războiul civil din Siria. Uniunea Europeană este, astfel, complice la încălcarea drepturilor omului, spun experții.
Producătorii acestui film nu sunt bogați, nu au resurse pentru ca munca lor să ajungă la cât mai mulți cetățeni ai patriei.
Tel Drum intră în insolvență, cu tot cu opoziția DNA. Asta înseamnă că, practic, cone controlează compania nu va mai putea scoate bani de acolo fără ca totul să fie public și, mai ales, controlat. Așadar, vremea purcoaielor de bani de la Tel Drum s-a dus.
„Noi am depus o plângere la DNA zilele trecute, săptămâna trecută, pentru că eu, practic, nu pot să am acces la dosar. Să vă spun de ce, şi nu numai la mine e problema asta – practica, din câte ştiu, la parchet în general, este că, atât timp cât dosarele sunt scanate, sunt pe un suport electronic, îţi dă un CD, un stick sau mai multe, pe care le plăteşti, care au costuri mici. Am făcut solicitarea de la început şi, din câte am înţeles, nu numai eu, ci toţi cei care suntem chemaţi pe acolo, să ne pună la dispoziţie dosarul în formă electronică. S-a refuzat şi au zis că numai în formă scrisă, care durează foarte mult şi care costă foarte mult. Eu ca să iau toate zecile sau vreo sută şi ceva, nu ştiu câte bibliorafturi sunt. Nu ştiu câte mă privesc pe mine, dar trebuie să le iau pe toate că nu ştiu ce-o fi pe acolo. Nu ştiu ce alţi denunţători mincinoşi mai apar. Ca să iau o copie scrisă, în formă scrisă, pe hârtie, mă costă peste un miliard de lei. Singurul venit pe care îl am este indemnizaţia de la Parlament. Nici aia întreagă, două treimi.”
Au trecut patru luni de când Victor Viorel Ponta și-a turnat fostul aliat, pe Liviu Dragnea, inclusiv în chestiunea situației locative: „Liviu Dragnea a avut grija sa ia in folosinta personala si exclusiva Vila de la Neptun a Prim Ministrului , Vila de la Scrovistea a Presedintiei si Complexul Uzlina din Delta Dunarii al RAPPS – deci poate sa ii lase din nou pe amarastenii din Teleorman sa prinda si ei un peste la Belina.” (nu am modificat nimic, așa a scris Ponta – sursa)
Dificultăți financiare sau stratagemă ca să scape de DNA? Mulți au înclinat să spre a doua variantă și au opinat că, de fapt, Dragnea caută o modalitate de a pune la adăpost bunurile companiei de măsurătorile asiguratorii impuse de procurori.