Că Miliția nu a murit ci numai puțin s-a odihnit (dar numai ca să fie și mai miliție) se vede pe unii din milițienii deghizați în polițiști de la vârful Academiei de Poliție „Al. I. Cuza”. Acum e vorba despre purtătorul de cuvânt, Nicolae Radu, comisar șef bla bla.
rîsu’-fîsu’
O mai țineți minte pe fotoșopata penibilă care a fost numită inspector școlar la Arad? Și, după ce poporul și-a dat cu părerea despre impulsurile ei autoartistice postate pe Facebook, a demisionat? Ei, nefericita are o apărătoare.
În clădirea F, secțiunea 7, din conglomeratul de beton care e sediul bruxellez al Parlamentului European, la ultimul nivel, se află birouri pentru europarlamentari, pentru staff-urile acestora și săli de ședințe. Birourile se înșiră cuminți și paralel de o parte și de alta a unui hol destul de lung și îngust. Mai puțin un birou.
Chiar îmi pare rău că a trebuit să dau titlul ăsta care nu se ridică la înălțimea staturii spirituale a lui Bombo Năstase, dar astea-s cifrele: dăcât cam un milion de lei anual ne costă să fie expus blazonul lui Adrian Năstase pe o clădire a statului, în București. Penibil, băi, stat român! Păi, la câte a făcut domnu’ Năstase pentru țara asta (inclusiv pușcărie!), merita și el măcar un milion de euro anual să-i fie expus blazonul, ca să nu zic mai mult.
Azi, în ședință comună, parlamentarii (senatori și deputați, deopotrivă) au decis să dezincrimineze conflictul de interese care se produce când un parlamentar își angajează o rudă la propriul cabinet, pe banii statului. Despre cât de meschină și jegoasă e dezincriminarea asta nu avem suficiente înjurături, asta e deja clar.
Acum două luni, pe 10 martie, Curtea Constituțională a făcut publică motivarea deciziei prin care lăsa SRI fără drept de a face interceptări în dosare penale. Cu acea ocazia, pe site-ul SRI a apărut prompt o declarație de câteva paragrafe a șefului SRI (vezi aici). Deși lemnoasă în formă, tonul șefului SRI era tăios și revanșard: „Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, proliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale.”
Distribuirea rolurilor publice într-o democrație sănătoasă, care conține legislativ, executiv și judecătoresc, alocă un spațiu generos și esențial partidelor politice. Fără care, practic vorbind, e aproape imposibil să obții reprezentarea cetățenilor. Fără partide puternice, închegate, minimum două, am asista la o veșnică instabilitate guvernamentală, la nesfârșite conflicte între tabere mai mici sau mai mari, între numeroase facțiuni cu interese atât de multiple și de incompatibile încât administrarea unui stat ar sfârși fie în haos, fie în dictatură.
1. Voi ști exact în ce a constat relația SRI – DNA (dar și SRI – orice alt parchet):
a.câte interceptări au ajuns în dosare prin efectul unui mandat judecătoresc cerut de procuror și câte interceptări au ajuns în dosare prin efectul unui mandat judecătoresc cerut de SRI pe „siguranță națională” (prin intermediul procurorului general – care procuror general, a propos, nu am prea auzit să se opună cererilor SRI, deși legea îi permite);
Control civil asupra SRI nu există. Dar, cică, ar exista unul parlamentar.
Revista „Kamikaze” a scris câte ceva despre mărețul miting al Antenei 3, ăla din Piața Constituției, îl știți, în care au fost abuzați niște bătrâni (adică obligați să stea în ploaie, frig și în picioare câteva ore) aduși acolo de către PSD.