Pe la 12.30, un coleg mi-a trimis pe mail un link. Ați dat click pe link-ul ăla? Dacă da, v-a (in)dus într-o eroare, nu ați găsit nici un articol. Firește, dacă nu e prima oară cînd sînteți pe net, v-ați prins că acolo a fost un articol, șters între timp. Un articol despre cum, așa cum apare în bara de adrese de sus, „U2 cîntă pentru băieții deștepți”. N-am avut vreme pînă acum o oră să intru pe link-ul cu pricina, cînd am descoperit ce ați văzut și voi. Dar am găsit știrea și în Libertatea. Cu ceva mai multe amănunte, ăștia nu au șters (încă?) textul. Printre amănuntele alea, și sursa (parțială) a informației: Pro TV Magazin (dar ce vedeți aici e varianta cache din Google a articolului, dacă veți intra pe site-ul www.protvmagazin.ro nu o să dați de nici un articol cu U2 care ar fi cîntat în România).
Pe scurt: Șuțu scrie azi pe blog că U2 i-a cîntat lui Buzăianu, apoi șterge articolul; Libertatea scrie, tot azi, dar păstrează articolul; iar Pro TV Magazin, care a scris despre asta acum două zile, de asemenea a scos articolul de pe site-ul propriu.
Deci: pînă la urmă, U2 i-a cîntat lui Buzăianu? Și, dacă da, la București sau la Monaco? Sau nu i-a cîntat, dar niște ziariști au auzit U2 la Radio Erevan și au dat o știre la București? Că eu nu pricep deloc. Aștept provincia, rog seriozitate.
Uncategorized
„O prioritate pentru actuala legislatura este si aceea de a discuta despre ce inseamna imunitatea parlamentara. Toate rapoartele, si cu prioritate ultimul raport al CE, vorbesc despre ingerinta politicului in justitie. Institutia Parlamentului, asa cum este ea construita astazi din punct de vedere juridic si constitutional, permite o astfel de analiza. Am initiat o discutie in cadrul grupului parlamentar al PD-L din Camera Deputatilor despre modificarea legislatiei, astfel incat sa vorbim cu adevarat despre imunitatea parlamentara ca referindu-se numai la declaratii politice si la votul politic si nicidecum ca o bariera in calea efectuarii actului de justitie corect si just. Nimeni nu trebuie sa fie mai presus de lege.”
Cui, oare, să-i aparțină citatul de mai sus? Cam din gura cui ați zice voi că a ieșit? Vă zic eu: din gurița frumos rotunjită a Robertei Anastase, pufoasa de la Cameră ai cărei colegi au votat în seara asta fix invers (adică împotriva urmăririi penale în cazul Ridzi) decît teoretiza fosta miss România, actuala miss deputăția. Vă indic și sursa, dar nu vă cramponați doar de aceasta. La un goagăl scurt după rețeta asta, veți descoperi ce bătălii epice s-au dat de către pedeliști cînd de trimis în cleștii procurorilor era Adiță Năstase. Și, comparînd ce se întîmpla acum cîțiva ani cu ce s-a votat în seara asta, o să dați cu basca de pămînt și o să vă defecați pe ea de anticorupție băsescian-portocalie și o să emigrați în Transnistria. Măcar acolo lucrurile sînt mai cinstite, cu Kalashnikoave și dolari negri, nu se mai chinuie oamenii să dea vreo aparență de onestitate afacerilor.
Aha, bombă de presă: bizarul ăsta de Alex. Mihai Stoenescu a turnat la Secu. Ca la balamuc: pe bani, fără bani, de la serviciu, de pe stradă, de oriunde. În orice caz, jegos. Ba mai voia să ajungă și ofițer, dar nu l-a ajutat fizicul cu ochelari. De la ochelarii ăia, însă, i se trage figura aia de intelectual uitat prin biblioteci cu care ne aburește de ani de zile că dezleagă misterele loviluției de la ’89. Și probabil tot cu ochelarii ăia pe nas a semnat și hîrtiile prin care lua niște zeci de mii de euro de la SOV, ca să-i ia interviuri pentru cărțile de istorie pe care nu le ia nimeni în serios.
Un român a lucrat pentru un britanic. Britanicul e parlamentar. Pentru parlamentar a lucrat și o rusoaică. Serviciul secret britanic spune că rusoaica e spion și o arestează. Un ziar britanic găsește niște est-europeni care au lucrat pentru parlamentarul britanic și scrie despre ei. Printre aceștia, și românul de care am zis la început. Ziarul britanic nu zice că românul a fost spion, doar arată că e un tip interesant: are afaceri de lobby și cu armament, la nivel guvernamental.
Ăsta e tabloul general. La noi în țărișoară, însă, presa are multe certitudini. Pe care și le întemeiază „decît” pe cîte o declarație. Adevărul, de exemplu, știe că românul nostru a fost „băgat fără să vrea într-o poveste cu spioni ruși”. Iar „fără să vrea” se traduce prin „fără să aibă vreo implicare”, dacă citiți textul. Eu l-am citit, căutînd proba pe care se sprijină autoarea articolului. Și am găsit doar o declarație, pe care o citez (a lui Humă, desigur): „Contactat de „Adevărul”, Călin Humă a explicat că nu are nicio legătură cu scandalul de spionaj. „Acum zece ani după ce am terminat Ştiinţele Politice în Marea Britanie, am decis să fac un stagiu de pregătire la cabinetul lui Mike Hancock. Rolul meu acolo era strict administrativ. Mă ocupam de relaţia dintre domnul deputat şi oamenii din circumscripţia sa”, a declarat el. „Informaţiile secrete sau sensibile nu au ajuns la mine, există proceduri stricte în Parlamentul britanic”, a adăugat el precizând că în ultimii ani nu a mai ţinut legătura cu deputatul britanic. „Pe Hancock l-am cunoscut în circumstanţele oficiale pe care le oferă munca de asistent parlamentar. Cred că este un om deosebit şi se pare un politician iubit, a fost ales a treia oară”, a declarat Humă pentru „Adevărul”.”
Aha: Adevărul, deci, nu a făcut vreo anchetă pe cont propriu, nu are informații de la serviciile secrete britanice, nu a vorbit nici măcar cu parlamentarul britanic să vază cu ce se ocupa Humă pe acolo, dar știe, exclusiv pe baza declarației lui Humă, că acesta din urmă nu are nici o implicare în povestea de spionaj. Și poate că nu are. Însă certitudinea Adevărului nu se sprijină pe nimic. A, ar fi ceva, totuși: se sprijină pe relația extrem de amicală și de afaceri între patronul Dinu Patriciu și un nene pe numele lui Marian Victor Popa. Cum, care Popa? Ăsta! Păi, vedeți că nu e greu să faci presă adevărată în România?
Cică PSD se rupe-n două (că-n ouă nu se mai poate, de cînd nu mai e Năstase președinte) pentru că Geoană vrea să fugă cu adepții la PC-ul lui Felix. Dar cică e numai zvon, deocamdată. Păi, o fi zvon, da’ a fost pregătită mișcarea asta încă din vară, nu chiar de azi, de ieri. Ia uitați-vă la poza asta de mai jos,
ce vedeți? Îi vedeți cumva pe Mircică și pe Felix la aceeași masă, sub aceeași umbrelă a dezvoltării poporului? Păi, îi vedeți, normal că-i vedeți, că de asta și-au și făcut poza asta: ca să fie văzuți.
P.S. Mai multe despre asocierea celor doi, aici.
Pontul din titlu le este adresat paparazzilor de la Dilema Veche, România literară și Convorbiri literare, care îl pot surprinde sîmbătă, 11 decembrie, puțin înainte de ora 15, pe Gabriel Liiceanu intrînd la Biblioteca Central Universitară din București. Iar în acest punct lucrurile se complică: din informațiile mele, în BCU Liiceanu se va întîlni cu jurnalista Ioana Lupea și cu profesorul Andrei Cornea. Surse de maximă încredere mi-au transmis că cei trei au un plan foarte ambițios: tipărirea Internetului și lansarea lui pe piață, sub formă de carte! Bine, nu e vorba chiar de tot Internetul, ci doar de unele părți ale lui, găzduite de www.hotnews.ro. Mai exact, e vorba de acele părți care se suprapun cu unele articole ale jurnalistului Dan Tăpălagă. Toate sub titlul de pe coperta de mai jos:
Ne vedem sîmbătă la BCU! Puteți să veniți fără Internet la voi, oricum îl găsiți în cartea lui Dan.
P.S. Detalii serioase despre lansarea cărții, aici.
(sursa: contul de facebook al lui Ovidiu Vanghele de la Mediafax, care mi-a explicat telefonic că el a primit-o ca mass mail)
Ce păcat că Vîntu nu mai are Romantica (sau, în fine, că televiziunea aia nu mai emite)! Nu de alta, dar potențialul enorm al hurezeanului, iată, se epuizează în chestiuni de astea periferice ca Money Express și Money Channel, în loc să se împlinească cu adevărat într-un proiect grandios, de amplă respirație jurnalistică. Altfel, ce să zic, sper ca Ghiță să nu-i fi scăzut foarte mult salariul oracolului cu BMW din cauza asta. Adică din cauză de retrogradare din postul de președinte al Realității în cel de director de nișă economică.
Încep prin a-mi cere scuze față de inteligența voastră, pe care v-am insultat-o în titlu: de dragul parafrazei, l-am făcut pe Geoană „domn”. Or, noi toți știm că, pentru apelativul ăsta, e nevoie de un minim de bun-simț. În cazul lui Geoană, e vorba de acel bun-simț vecin cu conștiința. Pe care șeful Senatului nu o are. El, de fapt, nu e prost, cît inconștient că e prost. Abia asta îl transformă în ultramegahiperpenibilul care e azi. Da’ să trecem, vorba lui SOV, că nu asta ne interesează acum. Ci, la cestiune: la ce bună toată încercarea asta iluzorie a lui Geoană de a se justifica? Cui îi mai folosește? În cine mai poate lovi acum, după ce a trecut pînă și parastasul nopții prezidențiale a lui Geoană? Că eu mă tot întreb dar nu reușesc neam să înțeleg. Decît că, vorba poveștii, dacă a făcut-o cu capul lui, prost cap a avut, iar dacă l-a sfătuit cineva, prost sfat i-a dat.
P.S. S-au mai întrebat și alții aceleași lucruri și au găsit și explicații. La care, admit, mă gîndisem și eu. Doar că nu văd cum porcăiala asta din PSD ar putea să-i facă unui partid care încă e perceput (în 2010, după șase ani de opoziție!) ca fesenist, comunist și corupt vreun serviciu de imagine sau să-l urce în sondaje.
Ciutacu suferă. Dacă ar avea un platou de televiziune la îndemînă, poate că i-ar da cu poșeta în cap, l-ar zgîria, l-ar scuipa, l-ar trage de păr. Și toate astea cu pasiune (nu că altădată nu ar mai fi jucat și el cîte un rolișor, să dea bine la cameră, dar de data asta totul ar fi sincer și greu, cum numai dezamăgirea fatală și consumată poate să fie). Cum, pe cine? Pe Mircea, dragă! Pe Mircea ăla pe care, în adresare directă, Victor îl acuză, îl demonizează, îl înjură de mama mamei lui (metaforic, desigur, dar în plin): „Ai frant destine, ai nenorocit oameni, ai aruncat milioane de oameni in ghearele disperarii si nu vrei sa admiti ca esti unicul vinovat. Singurul lucru intelept pe care l-ai mai putea face, dar n-am sperante ca-l vei si pune in practica, fiindca esti prea las pentru asta, e sa dispari, pentru totdeauna, din viata publica. Nu te gandi la istorie, esti prea mic pentru ele, nu vei lasa in urma ta mai mult de-o virgula sau un P.S. concesiv in manualele alternative. Esti condamnat sa figurezi la “si altii”…” (aici)
Dacă nu aș fi știut că e vorba de Geoană, mai-mai că mi-ar fi venit să lăcrimez, ca la o reeditare Brokeback Mountain, dar pe scenariul lui Țociu și Palade și filmat de Mircea Badea din șpagat. Așa, abia m-am abținut să nu fac pe mine de rîs.