Aseară, la RTV, Daniel Morar a enunțat (foarte corect, de altfel, din punct de vedere al principiului) că procurorii propuși pentru șefia Parchetului General și a DNA trebuie selectați printr-o procedură clară și transparentă: „La Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) am hotarat ca trebuie respectata o procedura, ca trebuie sa avem o procedura de selectie de genul celei pe care a urmat-o fostul ministru al Justitiei, Mona Pivniceru, si care s-a soldat cu respingerea propunerilor pe care le-a facut. Dar asta nu inseamna ca procedura nu trebuie luata de la capat, ca nu trebuie data o sansa procurorilor bine pregatiti si care vor sa se inscrie intr-o asemenea competitie de a merge in aceasta procedura.
Nu ne intereseaza intelegerile intre actorii politici, daca CSM-ul are un rol in aceasat procedura a inteles astazi sa si-l exercite” (sursa).
Același Daniel Morar, dar în octombrie 2012, cînd avea posibilitatea să se înscrie în cursa pentru șefia Parchetului General tot în cadrul unei proceduri de selecție, spunea așa: „Deci avem o transparenta pe ceea ce inseamna depunerea candidaturilor, pe vointa de a ne lansa intr-o asemenea competitie, dar n-avem o transparenta in ceea ce inseamna procedura de selectie efectiva. Acesta este motivul pentru care nu-mi depun candidatura. Adica trebuie sa existe o sansa. Nu-mi permit sa particip la o farsa. Numirile sa si le asume ministrul Justitiei. Ministrul ar fi putut anunta declansarea procedurii de selectie cu precizarea ca mai putin eu si Kovesi” (sursa).
Așadar: în octombrie 2012, cînd procedura de selecție a propunerilor pentru șefia PG și a DNA era organizată de ministerul Justiției de la PNL (Mona Pivniceru), Daniel Morar nu s-a înscris, catalogînd toată procedura ca „farsă”; acum, în aprilie 2013, cînd procedura va fi inițiată tot de un ministru al PNL (nu știm, încă, cine va fi acela/aceea), Daniel Morar susține (repet: corect principial!) că e nevoie de procedură. De unde, firească, întrebarea: cine sau ce garantează că, de data asta, procedura va fi clară, eficientă și transparentă? Și cine sau ce garantează că, de data asta, procurorii buni se vor înscrie? Dacă vor exista, și acum, procurori (exact ca Daniel Morar în octombrie 2012) care să nu se înscrie pentru că vor considera procedura „o farsă”?
Și ar mai fi ceva: în octombrie 2012, Daniel Morar nu avea o problemă cu Kovesi (ba chiar era solidar cu fosta șefă a PG, de aceea reiau declarația lui Morar din octombrie 2012: „Adica trebuie sa existe o sansa. Nu-mi permit sa particip la o farsa. Numirile sa si le asume ministrul Justitiei. Ministrul ar fi putut anunta declansarea procedurii de selectie cu precizarea ca mai putin eu si Kovesi„). Acum, Daniel Morar a descoperit că Kovesi nu e bună pentru șefia DNA. Sigur, argumentul lui Morar (Kovesi nu ar trebui numită la șefia DNA pentru că nu are experiență în anticorupție) e corect, dar de ce apare abia acum?
P.S. Îl consider pe Daniel Morar cea mai bună opțiune pentru șefia Parchetului General și consider că mandatul de judecător pe care l-a primit la Curtea Constituțională văduvește sistemul de justiție românesc și de unul din cei mai eficienți procurori, și de unul din cei mai buni manageri.
Ce nu înțeleg, însă, este cum va reuși CSM (din care Morar încă face parte, ca procuror general interimar) să controleze procedura de selecție a propunerilor pentru șefia PG și a DNA, cîtă vreme legea tranșează problema pur politic.
Etichetă: daniel morar
Victor Ponta: „Şi acum consider că acţiunea desfăşurată de DNA sub conducerea domnului Morar de anchetare a celor care au votat la referendum reprezintă un abuz şi din acest motiv nu am fost niciodată de acord ca domnul Morar să ocupe o funcţie de conducere în Parchete, pentru că a fost cel care a coordonat acel abuz. Simplu, nu m-am răzgândit absolut deloc” (sursa)
Așadar, de asta nu-l vrea Ponta pe Morar: pentru că Daniel Morar, ca șef al DNA, a performat un abuz împotriva cetățenilor care au votat la referendum. Să admitem că e corect: da, DNA-ul condus de Daniel Morar a efectuat o anchetă împotriva unor cetățeni care au comis fraude la referendum. Dar ancheta respectivă îl vizează, de fapt, pe Liviu Dragnea (sigur, la pachet cu niște complici), singurul personaj pentru care DNA avea și are competența cercetărilor (un comunicat al DNA despre acest dosar, aici).
Ponta, în schimb, nu ar avea nimic împotrivă să o propună pe Laura Codruța Kovesi pentru funcția de șefă a DNA. Deducem, deci, că ei nu i se poate imputa nenorocirea care i s-a reproșat lui Morar, și anume că ar fi abuzat printr-o anchetă cetățenii care au votat la referendum (cînd era procuror general, adică în 2012). Ei, surpriză, dragă Victoraș: și Kovesi a abuzat cetățenii. Iată cum i-a trimis în judecată pe unii chiar săptămîna trecută: „Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările în cauza cunoscută mass-media sub denumirea „Fraude la referendum” Constanţa şi au dispus, la data de 25.03.2013, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor IORDAN ELENA, TACHE ADELINA GABRIELA, NEGOIŢĂ FELICIA, TACHE CONSTANTIN, VĂRVĂROIU VASILICĂ, FLOREA DIANA, SIMION LENUŢA – LĂCRĂMIOARA, MIUŢU MARIOARA, GHIBĂLDAN DANIELA, GRĂDIŞTEANU ANDREI ALEXANDRU şi STĂNIMIR VIOLETA sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000, respectiv introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale” (sursa).
Așadar, dacă Morar a abuzat cetățenii care au votat la referendum și Kovesi i-a abuzat și ea, exact la fel, dar Ponta nu și-l dorește pe Morar la șefia vreunui parchet PENTRU CĂ a abuzat cetățeni, musai că trebuie să o ignore și pe Kovesi. Ca să fie consecvent. Dar Ponta nu e consecvent: Morar ba, Kovesi da. De unde înțelegem că alta e problema lui Ponta cu Morar, nu? Păi, nu are dreptate și Crin, cînd urlă de-i ies ochii din cap? Are, dar tot pe dinafară rămîne (Crin, desigur). Iar problema aia a lui Ponta cu Morar se cheamă Dragnea, nu? Care, exact din motivul ăsta, ar putea fi suspendat de Traian Băsescu.
P.S. Oare ce va face Kovesi la șefia DNA cu dosarul lui Dragnea?
La cererea mea, Agenția Națională de Integritate a explicat pe larg de ce Daniel Morar poate fi procuror general interimar pînă își preia mandatul de judecător al Curții Constituționale. Mai jos, răspunsul complet al ANI:
Urmare a solicitării dumneavoastră adresată Agenției Naționale de Integritate în temeiul prevederilor Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, vă aducem la cunoștință următoarele:
Prin Decretul nr. 326 din 25 martie 2013 privind numirea unui judecător la Curtea Constituțională se dispune numirea în funcția de judecător la Curtea Constituțională a domnului Daniel Marius MORAR, începând cu data de 09 iunie 2013, pentru un mandat de 9 ani.
Art. 62 din Legea nr. 47/1992 republicată privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionaleprevede faptul că, în cazul în care candidatul ocupă o funcţie incompatibilă cu aceea de judecător al Curţii Constituţionale sau face parte dintr-un partid politic, acordul trebuie să cuprindă angajamentul candidatului de a demisiona, la data numirii, din acea funcţie sau din partidul politic al cărui membru este.
De asemenea, art. 63 din același act normativ prevede faptul că: ,,(1) Judecătorii Curţii Constituţionale vor depune, în faţa Preşedintelui României şi a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, următorul jurământ: „Jur să respect şi să apăr Constituţia, îndeplinindu-mi cu bună-credinţă şi fără părtinire obligaţiile de judecător al Curţii Constituţionale. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” ; (2) Jurământul se depune individual. Judecătorii Curţii îşi vor exercita funcţia de la data depunerii jurământului.″
Regimul incompatibilităților incident în speță este cel reglementat de legea aplicabilă instituției publice în care persoana își desfășoară activitate.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 33 alin (15) din Legea nr. 303/2004 republicată privind statutul judecătorilor şi procurorilor, judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul deţinut anterior.
Din interpretarea sistematică a textelor de lege, rezultă următoarele:
E zgomot mult zilele astea în Justiție: de ce a fost delegat Morar prim-adjunct la PG, de ce a a fost detașată Laura Codruța Kovesi la MAE (pentru un post la Bruxelles), dacă mai participă aceeași Kovesi la concursul organizat de ministrul Pivniceru pentru șefia DNA, de ce nu participă Morar la concurs, de ce Pivniceru nu ia în calcul recomandările UE referitoare la trasparența concursului și tot așa. Dincolo de toate astea, însă există o certitudine: în acest moment, stăpînul absolut al dosarelor penale din România este Daniel Morar. Daniel Morar, adică procurorul general de facto al României. Și, în același timp, omul care ține frîiele la DNA, prin Laura Oprean, procurorul delegat de același Morar să preia șefia Anticorupție.
Nu vă lăsați amăgiți de statutul de interimar al lui Morar la șefia PG. Pentru că, măcar două luni de acum înainte, nimic nu-l va clinti pe Morar de pe scaunu de procuror general. Nu trebuie să mă credeți pe cuvînt, e suficient să consultați calendarul stabilit de ministrul Justiției pentru concursul de ocupare al posturilor de șefi la PG și DNA (aici). Conform acestui calendar, Ministerul Justiției își va definitiva procedura de propunere a șefilor de parchete la 1 noiembrie. După această dată, propunerile vor intra în malaxorul CSM, care le va analiza în vederea avizului (consultativ) legal. Abia apoi, propunerile vor ajunge pe masa președintelui Băsescu, care va trebui să ia o decizie (de acceptare sau de respingere). Termenul maxim în care CSM trebuie să dea avizul pe propuneri este de 60 de zile. Asta înseamnă că propunerile lui Pivniceru ar putea ajunge la Cotroceni, cel mai tîrziu, pe 1 ianuarie 2013. Sau și mai devreme. Dar nu mai devreme de o lună, spun sursele mele. Adică, optimist, pe la începutul lui decembrie. Cel mai probabil, după alegerile parlamentare. Care alegeri parlamentare ar putea aduce un nou guvern, deci și un nou ministru al Justiției. Deci, în funcție de avizul CSM, chiar noi propuneri de șefi la PG și DNA ale unui eventual nou ministru.
Pînă atunci, însă, cele două luni (octombrie și noiembrie) sînt cruciale pentru definitivarea dosarelor fraudării referendumului de demitere a președintelui. Or, cu Morar procuror general, PG și DNA vor lucra. Ceea ce nu le dorim și politicienilor, deși ei își doresc foarte tare.
P.S. Public, prezența lui Morar la PG nu a fost niciodată pe placul lui Victor Ponta. Totuși, după ce Morar a fost delegat prim-adjunct al lui Kovesi, ceea ce i-a permis ca acum să fie procuror general (interimar), Kovesi a fost „pedepsită” cu o funcție la Bruxelles, care-i asigură viitorul chiar și în situația (improbabilă) în care nu va fi propusă și acceptată ca șefă la DNA. Deci, cum joacă Victor Ponta?:)
Mutare a dracului de interesantă azi: Laura Codruța Kovesi l-a delegat la conducerea Parchetului General pe Daniel Morar, șeful DNA. Pînă azi, jocurile erau făcute în favoarea lui Marius Iacob, prim-adjunct al Codruței Kovesi, cel care era în cărți să fie delegat la șefia PG. Cu Iacob la șefia PG, exista riscul iminent ca lui Morar să nu i se mai prelungească delegarea în fruntea DNA. Iar dacă mișcarea asta s-ar fi produs, erau în pericol dosarele fraudării referendumului. Atît cele instrumentate de PG, cît și cele instrumentate de DNA (cele mai grele, de altfel, într-unul din acestea fiind anchetat și Liviu Dragnea).
Sigur, Daniel Morar e interimar. Cel puțin pînă cînd ministrul Justiției, Mona Pivniceru, va propune un nou șef la PG și, necesar, președintele Traian Băsescu va accepta propunerea. Ceea ce înseamnă că dosarele referendumului vor merge mai departe. Și nu doar la PG, ci și la DNA, unde șef e, deocamdată, unul din adjuncții lui Morar.
Rămîne, deocamdată, în aer cariera Codruței Kovesi. Care, cel puțin pînă acum, e favorită la preluarea șefiei DNA. Se va și întîmpla asta? Vom vedea.
Problema cea mai mare, acum, este în curtea PSD: cu dosare grele la DNA pe fraudarea referendumului și cu Morar interimar la PG, rahatul îi va exploda partidului lui Ponta în față exact în campania electorală. Își permite PSD asta? Iarăși, vom vedea.
Așa cum rămîne să vedem care vor fi propunerile Monei Pivniceru pentru șefia PG, respectiv a DNA. Și, firește, care va fi reacția președintelui Băsescu la aceste propuneri.
P.S. Marius Iacob, dincolo de penibilul episod „Elodia” în care a fost implicat – vă amintiți că s-a deplasat personal pe coclaurii patriei să caute cadavrul nevestei lui Cioacă?! – , e și un tip alunecos. Care primește sms-uri în momente importante. Cum ar fi, de exemplu, cînd se deplasează pe teren să ia liste electorale de la BEC. De la oameni politici (mă rog, nu-s mai mulți, e doar unul) care mai și dețin funcții de miniștri.
Citiți cu atenție ce spune șeful DNA aici: morții, deținuții, cei plecați în străinătate, militarii români din Afganistan AU VOTAT la secțiile lor de domiciliu din România. Înțelegeți ce înseamnă asta, da? Înseamnă că frauda la vot nu a fost întîmplătoare, nu s-a produs pentru că niște izolați fanatici ai USL au vrut să-și ajute partidele, ci că a fost organizată, sistematizată. De la vîrf. A fost comandată. Atent supravegheată ca să fie eficientă. Din nefericire pentru USL, nu a fost pe cît de eficientă și-ar fi dorit Ponta și Antonescu să fie. Iar acum lipsa de eficacitate la furt electoral se întoarce împotriva lor.
Așa și-a dorit USL să scape de dictatorul Băsescu? Sodomizînd și așa traumatizata noastră democrație? Violînd-o metodic, arzînd secțiile de vot și secînd orice urmă de civism? Mda, cam așa le-a trecut lui Ponta și Antonescu prin cap că se face.
E final. Pentru tot ce a spus Morar despre frauda la referendum, USL trebuie să plece. O parte la pîrnaie, o parte în munți, în grote.
Nu e vreun proces de intenție pe care-l fac noului ministru de Justiție, ci chiar intenția ei, cît se poate de personală. Făcută publică încă de la începutul acestui an, aici.
Un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție locuiește în chirie, pe banii ÎCCJ, la un avocat cercetat de DNA pentru trafic de influență (a se citi că aranja dosare) exercitat tocmai la Înalta Curte. CSM, însă, nu consideră că ar trebui să-l cheme pe acel judecător să dea niște explicații.
Șeful DNA face niște declarații la televizor, pe marginea unor dosare în instanță închise definitiv. Deci consumate din punctul de vedere al Justiției. Iar CSM îl cercetează disciplinar.
Vasăzică, să fim corupți, tovarăși, e în regulă, dar să nu vorbim despre asta la televizor, că nu se face.