Un grafoman îndrăgostit de dicționare specializate, care mănîncă de pe jos la o foaie gratuită, și un șpăgar al halatelor albe, exilat la un site anonim, opinează, aproape la unison, că telegramele WikiLeaks n-ar fi reale. Argumentul lor principal este că, dacă le are o „revistă de umor” cum e Kamikaze, atunci e musai să fie o glumă (eu am tradus decent și politicos balele furioase ale celor invocați). Al doilea argument este că, și dacă ar exista alte telegrame decît cele deja publicate în presa internațională, ele n-ar fi avut cum să ajungă la revista Kamikaze.
Să începem cu al doilea argument: măi, rataților, telegramele WikiLeaks despre România nu au ajuns la revista Kamikaze, ci la CRJI. De acolo, au fost distribuite către trei publicații, din motive pe care le-am explicat aici.
În al doilea rînd, trebuie să ai cultura jurnalistică limitată la Urzica cu desene de Ando, ca să consideri că revista Kamikaze se ocupă doar de umor. Din nefericire pentru voi, rataților, revista Kamikaze se ocupă atît de umor, cît și de investigații. Astea din urmă sînt textele alea pe care voi nu sînteți în stare să le scrieți nici măcar cînd nu e nici o șpagă la mijloc.
P.S. În al treilea rînd, înțeleg că, aseară, jurnalistul pomenit aici s-a deconspirat la A3. Ceea ce presupune autenticitatea telegramelor, nu?
P.P.S. Un alt ratat s-a prins în horă. Unul etilist, de la o revistă cu cititori ceva mai inteligenți decît angajații publicației. Care, săracul, n-a apucat să citească articolul din revista Kamikaze decît pînă la al doilea paragraf, apoi a căzut secerat, în propria vomă. Cînd s-a trezit, mahmur și fără nici o amintire a ideii geniale care-l bîntuia cînd i s-a tăiat filmul, a construit un text doar din ce a văzut în jur.
Etichetă: kamikaze
După cum ați aflat, ne-am apucat de scris telegrame. Sau de transcris, cum vreți: de la ei, de la WikiLeaks, la noi, la Kamikaze. Prin intermediul CRJI, care are un parteneriat exclusiv cu WL. A propos de CRJI: faptul că subsemnatul (Kamikaze), Adrian Mogoș (Jurnalul Național) și Liviu Avram (Adevărul) sînt membri CRJI explică și de ce doar cele trei publicații menționate au ajuns în posesia telegramelor, pe care vor începe să le publice săptămîna viitoare. Luați cîte o telegramă, să ajungă la toată lumea!
Tocmai îmi dădusem demisia de la Academia Cațavencu (împreună cu majoritatea colegilor tineri), deci eram șomer. Așadar nu aveam unde să scriu. Așa că mi-am făcut un blog, pe care am și scris textul ăsta. Vremea era cam tot ca acum. Și nici vremurile nu erau foarte diferite.
Astăzi, pe site-ul publicației de umor vesel și investigații triste Kamikaze a apărut un text despre Vasile Blaga, fiica lui, soțul fiicei lui și un prieten. Tot al lui Blaga. Textul se găsește aici, vi-l recomand, dar numai dacă mai aveți bani pînă la salariu și nu ați trecut deja la luat împrumuturi.
Acum o săptămînă, apărea în aceeași revistă un text despre Elena Udrea, soțul ei, cumnatul soțului ei și niște prieteni. Tot ai soțului ei. Textul poate fi savurat pînă la ultimul distonocalm aici, vi-l recomand și pe ăsta, dar numai dacă nu suferiți de vreo boală care vă face pasibili de internare.
Așa că, vă rog eu, înjurați nuanțat și echilibrat, din ambele tabere. Hai, că puteți!
În curtea redacției. Free of charge. La o adică, puteți să considerați asta ca lucrare de portofoliu, în caz că stați la vilă și aveți hernie combinată cu ataraxie, deci nu puteți mînui lopata. Rog seriozitate (dar nu free of charge🙂 ).
Calificat de geniul de treabă al lui Mușetescu la APAPS, Ciutacu are impresia că se pricepe la presă. De partea asta a presei, zic, nu de aia în care era la APAPS. În calitatea asta a lui de omnigenial, a postat ieri pe blogul lui un document din AVAS, moștenitorul defunctului APAPS. După capul lui, adeverința pe care a postat-o pe blog ar fi probat un abuz odios al AVAS: acordarea de reduceri de 25% pentru bilete la AC/DC angajaților instituției! Privilegii portocalii inacceptabile, clar! Sigur, n-a spus-o explicit, dar titlul postării („Dom’ Boc, aveți reduceri și la Bon Jovi?”) și un pasaj din text („aş dori să fiu informat în ce măsură calitatea mea de fost angajat al instituţiei mă califică în vreun fel pentru obţinerea unui discount la Bon Jovi”) ne lămuresc: Ciutacu CHIAR A CREZUT CĂ AVAS A PLĂTIT/DECONTAT 25% DIN BILETUL LA AC/DC PENTRU ANGAJAȚII INSTITUȚIEI!!!
După ce a fătat această găină cu trei neuroni betegi pe blog, Ciutacu a fost preluat de presă (găina a făcut pui, deci; vezi amănunte aici). Pînă să iasă șeful AVAS pe televizor (la Antena 3) să se scuze că nu l-a sunat el pe Ciutacu să-i explice că scrie o tîmpenie și să lămurească problema (și anume: AVAS nu a făcut decît să emită un document – „adeverința” – care să demonstreze că angajatul respectiv lucrează la AVAS, reducerea urmînd să fie încasată de angajat de la Kamikaze), toată lumea a crezut că nenorociții de la AVAS, portocaliii ăia nesimțiți, aruncă cu favoruri în rockerii pedeliști din instituție.
Ar fi de rîs dacă nu ar fi de rîsu’-plînsu’ halul deplorabil în care se fac știrile. Altfel, Victore, să știi că noi apreciem gestul tău: a fost un marketing pe cinste, în prime time, fără nici un leuț vechi. Să mai faci, genialule!
P.S. O mențiune specială pentru penibilul de Ciuclaru de la Guerrilla, care azi dimineață pe la 7.30 a vorbit la radio despre „știrea” asta, dar a citat Jurnalul național și cam atît. Fără să pomenească revista Kamikaze, dar dînd impresia, prin omisiune, că AVAS ar fi decontat acel sfert de bilet. Băi, Ciuclaru, te rog eu să nu te mai dai jurnalist la radio: cititul (prost!) de jurnale la microfon nu te face jurnalist. Fă-o măcar pentru hipsterii ăia care te aud și te-or mai și crede.
P.P.S. M-a sunat Ciuclaru și mi-a explicat condițiile tehnice ale omisiunii, în prima intervenție a lui pe subiectul AC/DC – AVAS. Nu ne-am înjurat, ba chiar i-am memorat numărul în telefon. Deci, dacă ascultă careva Guerrilla și vrea o dedicație de ziua soacrei sau a șefului, pe post, acum vă pot ajuta: am pile:D.
Mai întîi, a fost o idee Kamikaze.
Apoi, a fost o adeverință de la AVAS.
Iar după, au fost știrile (RTV & Mediafax).
Ce se mai poate spune?:D
Pentru toți băieții care ne iubește așa de mult că vrea să ne fută, pentru toți dujmanii care n-are valoarea noastră – da’ are bani căcălău și batiste – și pentru toate bagaboantele camuflate în oracole de presă: țeapă, bă! Rîdem pînă la capăt!
Unde ziarul e Kamikaze, desigur, iar roșiile sînt de origine montană, din Apuseni. Și întrebarea e: ce mare brînză e, dom’le, Roșia Montană asta? Ne mai interesează? Sînt oengiștii sinceri? Sînt cei care clamează importanța economică pentru patrie a proiectului onești? Mi-au venit întrebările astea de o mare profunzime (și noutate) cînd am constatat că, într-adevăr, în main stream-ul presei nu se (prea) vorbește de subiect, așa cum remarcă și publicația underground Kamikaze, această casă independentă de producție de presă, în introducerea rubricii săptămînale „Păstrați roșia verde” (da, avem o astfel de rubrică). Deci: mai scriem, ne predăm, ne reprofilăm, insistăm?
De ce am plecat de la Cațavencu? De bătrînețe. Da, de bătrînețe. De bătrînețea mea, nu a lor. La vîrsta mea, nu mai puteam fi considerat un copil de „19, 20, 21 de ani“*. Prin urmare, aveam deja, evident, „prejudecată sau rahat la creier“*. Și, clar, nu înțelegeam „exact ce timpuri străbatem“*. Și nu am vrut să-i încurc pe oamenii ăia: în senilitatea mea, uitam tot timpul că Bușcu are casă de la RAAPPS, că Morar linge la PDL, că Luca e prieten cu SOV, că politicienii plătesc milioane la RTV ca să fie mîngîiați pe cap etc. Hai, pensionare!
* Fragmente din stenogramele lui SOV către fiul său, Doruleț.
P.S. Ce ați citit mai sus provine de aici.