Un copil de patru ani a fost sfîșiat de un maidanez în București. Un maidanez care, dacă primarul Oprescu nu ar fi băgat banii Primăriei în afacerile prietenilor fiului lui, ar fi fost cules de pe stradă. Dar n-a fost cules. Și Oprescu știa foarte bine că e complice la tragedie. Așa că a încercat să se smiorcăie în conferință de presă, apoi a promis un referendum debil și cinic, care nu rezolva nimic, iar în cele din urmă a pornit hingheriada în București (după ce o lege care permite explicit eutanasierea cîinilor comunitari fără stăpîn a fost adoptată).
Dar Oprescu nu s-a oprit aici: nu doar cîinii trebuie culeși de pe străzi, și bucureștenii trebuie să fie hingheriți la cap.
Etichetă: sorin oprescu
Pentru lacrimile butaforice de curvă bătrînă, de codoașă centuristă care vrea un mandat la un bordel mai central, primarul Sorin Oprescu ar trebui scos cu șuturi în cur din Primărie și din viața publică. Cu șuturi în cur, îndesate, și cu palme peste cap, apăsat, acompaniat de înjurături grele. Cum, mă, nenorocitule, să piși ipocrit ochii ăia de șmecheraș ieftin, de fiu de securist crescut în hailaiful putred al politrucilor bucureșteni, pentru un copil pe care nu l-ai cunoscut niciodată, pentru care nu ai făcut nimic, de care nu te-a durut nicăieri? Cum e, mă, hahalero, posibil? Iaca e: primarul Oprescu, chintesența miștocărelii de băiat de centru, de leneș care o freacă în pat pînă la amiază, s-a dat cu poporul. Pe cadavrul făcut terci de colții unui maidanez, care maidanez lui Oprescu i-a sugerat doar o nouă idee de supt niște bani de la buget. Atît a făcut Oprescu în cinci ani de Primărie în chestiunea maidanezilor: l-a întrebat pe fi-su dacă nu are niște prieteni pe numele cărora să treacă niște bugete pentru, sanchi, „dogtown”. În timpul ăsta, pînă și legiștii care văd cadavre zilnic au avut ocazia să se cutremure autopsiind bucureșteni vînați de maidanezi sălbăticiți.
Dar matroana tuturor curvelor mai mici sau mai mari care au de luat cîte o halcă din stîrvul de un miliard de euro anual al PMB nu s-a oprit aici. Ci, ca orice curvă politică fără nici o urmă de discernămînt a decis să pluseze: să hotărască bucureștenii prin referendum dacă el, marele primar, poate rezolva problema maidanezilor au ba. Ce idee simplă, dar genială, nu? Da, da, așa este, acum toți ne rotim în padocul referendumului lui Oprescu, întocmai ca niște maidanezi hămesiți și ne mușcăm de cur unii pe alții, fiecare în funcție de convingerea personală: cum votezi, bă, la referendum?
Ce a făcut, de fapt, Oprescu cu ideea referendumului? S-a ferit de orice responsabilitate care i-a revenit după ce a primit votul bucureștenilor: e primar cu puteri depline, dar se poartă ca un maidanez sterilizat care nu poate decît să muște, cu dinții ăia noi puși în Portugalia acum cîțiva ani (cu care a fonfăit ca un măgar cîteva luni), dar nu poate să procreeze nimic pentru capitala țărișoarei. Că nu poate, el doar dirijează bugetele Primăriei, nu administrează pentru cetățeni.
Dar a mai făcut ceva Oprescu prin acest prezumtiv referendum: ne-a dat ocazia să ne exprimăm ura, neputința, frustrarea. Ura că ne mănîncă maidanezii copiii, ura că sîntem prost administrați și bine furați, neputința de a schimba ceva, frustrarea că sîntem închiși într-un dogtown condus de miserupiști.
Și ne-a mai dat ocazia Oprescu să ne exprimăm durerea și frica. Teama că, poate, mîine sau chiar azi, în seara asta, un maidanez sau mai mulți ne vor alerga pe stradă. Pe noi sau pe niște oameni care ne sînt apropiați. Și durerea pentru copilul ucis care putea fi al oricui. Cu cinism feroce, mai dur decît al maidanezului ucigaș, Oprescu se joacă cu noi, cu ce simțim. Dar e altruist: ne dă șansa să decidem, nu-i așa?
Oprescule, tu însuți ești un maidanez. Unul din specia cea mai rea, aia politică. Din păcate, noi nu am găsit referendumul eficient să te eutanasiem politic. Așa e, bă, e vina noastră, că te hrănim cu voturile noastre (nu, eu nu te-am votat) cînd cerșești de foame și faci, în campania electorală, figurile alea ieftine de cîine fără stăpîn (independent, ce dracu’!) drăgălaș, bătrîior și simpatic. Dar tu, de fapt, ți-ai pus dinți noi, cu care să hărtănești Primăria încă patru ani, după ce te ghiftuim cu voturi.
Parcă nu l-am auzit, încă, pe asistatul social Ciutacu vorbind/scriind despre mizeria de gazon de pe Național Arena. Pe care mizerie a văzut-o în direct, din tribună, transformîndu-se în mai multe mizerii, dispuse pe teren în funcție de traseele și intensitatea cu care crampoanele arau de la o poartă la alta. Și, culmea, Oprescu nici nu l-a invitat la inaugurare, pe el și numai pe el, în premieră.
P.S. M-o fi auzit?:)) Omul și-a postat părerile despre subiect pe facebook pe la ora 13, cu un link bine plasat. Nimic, totuși, despre Oprescu, de vină e fratele lui Oprișan, ăla care a pus gazonul. Care, cred, și-a dat singur contractul. A, mă scuzați, Ciutacu a zis și de Oprescu: că nu e treaba lui să știe cum crește iarba.
P.P.S. Îl roade rău: ciutacul a revenit cu un soi de comentariu publicitar pentru Oprescu, la 14.31, și pe site-ul Jurnalului național. Desigur, după Ciutacu, treaba lui Oprescu nu este să știe cu iarba de pe gazon. Ceea ce mi se pare foarte corect: treaba lui Oprescu este doar să inaugureze iarba de căcat de pe un gazon dintr-un mega-stadion ultrascump, ca să ia niște voturi, nu să-și asume și că banii au fost prost cheltuiți.
Se demolează un stadion vechi și ponosit apoi se construiește un altul în loc (notă: ideal e ca data de finalizare a lucrării să fie cu puțin înainte de candidatura la un al doilea mandat). Urmează, evident, deschiderea pentru public a stadionului. Desigur, moca, cînd încă se montează scaune, se pune gazon și se înșurubează ultimele becuri. Dar se organizează și al doilea pelerinaj, după ce s-au pus gazonul și scaunele. Și, dacă tot nu apare Messi în nocturnă, pui la cale și al treilea pelerinaj, tot gratis. Evident, cu nocturnele aprinse. Asta se întîmplă exact în momentul în care scriu și va dura toată noaptea. Așa că strada pe care se ajunge la stadion, altminteri liniștită și vag circulată, e cam ca de Înviere: mii de oameni de toate vîrstele și toate vestimentațiile, transfigurați, fericiți, într-un du-te-vino înspre și dinspre stadion. Lipsesc lumînările, dar nu m-ar mira ca Învierea de la anul, care va fi cam prin preajma alegerilor locale, PF Daniel să dea un megashow liturgic pe noua arenă, că tot e Oprescu religios nevoie mare.
Firește, dacă pe lîngă stadion mai termini și un pasaj rutier suspendat început de un primar de acum două mandate și-l inaugurezi și pe ăla cu public pietonal din greu într-o duminică de vară, șansele să cîștigi ca Mubarak Primăria Bucureștiului cresc considerabil.
Dacă n-ați fost la stadion, nu o să înțelegeți nimic. Nici măcar dacă vă uitați la pozele de mai jos.
Și un film, ca să vă faceți o idee despre atmosferă.
P.S. Despre gropile din asfaltul lui Oprescu nu are sens să vorbim în contextul ăsta, sînt prea ieftine ca să le ia în calcul pentru campania electorală.
Mărturisesc că mă găsesc din ce în ce mai naiv, în ciuda faptului că îmbătrînesc și, ca și cum nu ar fi fost suficient, mai și trăiesc în România. Ultimul prilej ca să-mi testez inocența a fost știrea că Sorin Oprescu e supărat. E iritat, e furios că membrii Consiliului General al Bucureștiului nu au votat pentru propunerea primarului ca Bucureștiul să-și depună candidatura la organizarea Jocurilor Olimpice (de vară) din 2020. Dar Oprescu are și argumente: „Este un proiect rational, avand perspectiva de a transforma orasul intr-unul competitiv. Am in continuare increderea ca acest proiect va fi unul de relansare economica, ar crea locuri de munca, ar atrage investitii in infrastructura (…) N-am sa renunt la idee si voi face demersurile necesare in continuare” (sursa).
Mărturisesc iar: nu sînt doar naiv, sînt stupefiat! Pentru că Oprescu crede că proiectul ăsta cu olimpiada e „rațional” și va „atrage investiții în infrastructură”. De unde, Oprescule? De la bugetul Capitalei, ăla care a vrut să renunțe la a mai subvenționa gigacaloria astă-vară dar a renunțat între timp? Sau de la ăla al Guvernului, care are nevoie de FMI ca să treacă iarna deși a tăiat salariile cu 25%? Iar dacă nu e vorba de nici unul din cele două bugete, de unde vin investițiile alea?
Dar știi, Oprescule, cam care-s investițiile pe care le presupune un astfel de eveniment? Ia uite ce zicea, în 2004, ministrul de Finanțe grec, George Alogoskoufis: „Alogoskoufis said that the largest proportion of expenditures was carried out in 2003 and 2004, noting that the initial forecast put the cost for the Olympic Games at 4.5 billion euro, while the overall cost (state and private funding) was estimated to reach 8.954 billion euro, not including the cost of projects that were completed or the construction of which were accelerated due to the Games, but which had been planned for construction regardless of the Games. Those projects included the Attiki Road highway, Athens’ new Eleftherios Venizelos international airport, the tram, and the suburban railway. Of that 8.954 billion euro total, an estimated 7.202 billion was footed by the State, with the remaining 1.752 billion euro coming from the Athens 2004 Organizing Committee (ATHOC) and financed by the committee’s revenues from ticket sales, television broadcast rights, Olympic-logo product sales, and sponsorships” (sursa).
Subliniez: „Of that 8.954 billion euro total, an estimated 7.202 billion was footed by the State”. Deci, de la privații ăia (sau ăilalți) care te-au susținut în campanie ca să le dai doi lei din contracte cu Primăria nu prea poți aștepta finanțare, zic și eu.
Dar, ca să nu ziceți că sînt un om rău, am să-i recunosc și meritele primarului. Primul ar fi că deja pregătește parcările pentru Olimpiadă iar al doilea că și-a trimis oamenii să se documenteze direct la sursă. Sau, mă rog, pe aproape, da’ sigur se vorbea grecește, deci e același lucru.
Oprescu, pe care unii îl mai numesc și primar al Bucureștiului, a închis jumătate de Kiseleff cu garduri, a pus în zona fără mașini coșuri de baschet, mese de ping-pong și altele de fusbal și a numit totul „Stop trafic! Pe Kiseleff se face sport!”. Mai mișto era dacă Oprescu făcea niște terenuri de sport prin oraș, prin cartiere, și mai planta și niște copaci. Da’ asta e, pe ăsta l-a ales poporul, asta fumăm. Bineînțeles, impostorul ăsta cu dinți falși de castor nu a scăpat ocazia să se și laude cu mega-ideea lui, așa că, din loc în loc, a legat între copacii de pe bulevard banner-e ca cel de mai jos:
Băi, penibilule, nu ți-e rușine? Ai abia doi ani de mandat în care ai frecat țînțarul prin cimitir și deja te-ai apucat de campanie electorală!
În fine, trecem, trecem, că e week end și se scoală Cărpenișan din mormînt dacă vede că ne-am luat de idolul lui pentru care a filmat spotul cu cîinele, dacă vă mai amintiți cam ce a putut să-i facă pe bucureșteni să-l voteze pe autostopistul ăsta suspendat de Oprescu. Trecem, trecem, dar nu înainte să observăm că la marele eveniment organizat de Oprescu pe DOMENIUL PUBLIC se distribuie, gratuit, Academia Cațavencu. Deci nu trecem încă, ci mai zăbovim un pic să le dăm oamenilor și Kamikaze, să nu se întristeze citind penibilitatea aia de Cațavencu. Neee, da’ de unde, nene, atîta tupeu nesimțit pe noi?? Da’ cum ne-a trecut nouă prin cap că fiul de securist Oprescu și gazeta lui Nuș, turnător la Secu, o să permită așa ceva?? Păi, prost ne-a trecut prin cap, să ne fie rușine: cum împărțeam noi așa reviste la oameni și chiar și la animale, copaci și alte entități dornice să se rîdă și gura lor, apare un gigi care zice că el e organizatorul evenimentului și că aici nu se poate distribui decît Cațavencu, care e partener media. Că, altfel, cheamă el doi băieți să ne conducă afară.
Afară de unde, băi, gigi? Din oraș? Din lume? Din univers? Opresculeeee, ești complet razna, bre? Ți-ai cumpărat oraș, e al matale? Cum să interzici PE DOMENIU PUBLIC distribuția unei publicații?
P.S. Vom reveni, cu siguranță. Afișul mega-evenimentului oprescian:
Dan Andronic, omul care i-a epuizat financiar pe premierii Năstase și Tăriceanu cu consultanța lui mică, dar vioaie – și acum face același lucru cu Boc – , și-a găsit o pasiune pentru timpul liber: Sorin Oprescu. Într-un acces de justițiar, Dănuț a demascat o campanie împotriva chirurgului care administrează Bucureștiul prin malpraxis. Argumentele lui Andronic sînt corecte: așa-zisa dezvăluire a EvZ e un fonfleu. Cu adevărat nasoale sînt alte chestiuni referitoare la contractele pentru separatoare de trafic. Și, totuși: de ce îl sprijină, public, Dan Andronic pe Oprescu? De ce Dan Andronic invocă, drept autori morali ai campaniei anti-Oprescu, asfaltatorii, cînd asfaltatorii sînt, în majoritate, la fel de portocalii ca Boc? Iar Boc este tocmai premierul consiliat acum de Andronic. Ce nu se leagă aici?