Suspendarea lui Iohannis, improbabilă: numărul de voturi ar fi insuficient

La aproape 24 de ore de la anunțul președintelui Iohannis referitor la desemnarea cu succes a Vasilicăi Viorica Dăncilă drept premier, fanii lui Klaus Iohannis au decis care e cartea de atac împotriva celor care au criticat decizia prezidențială: Iohannis era în pericol să fie suspendat și de aici ar fi decurs riscuri incalculabile pentru România.

Să admitem că este adevărat, că exista această intenție la PSD și că majoritarii din Parlament chiar ar fi avut un calendar pregătit pentru operațiunea cu numele de cod „a treia suspendare a unui președinte în România”.
Conform Constituției, suspendarea din funcție a președintelui este normată de articolul 95:
„(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.”
Nu mai pierd vremea cu formularea referitoare la „cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei”, am văzut că, în cazul celor două suspendări ale lui Traian Băsescu, nu a existat nici o astfel de „faptă gravă”, dar operațiunea parlamentară s-a derulat cu succes.
Ce mă interesează acum este altceva: de câte voturi e nevoie în Parlament pentru ca o suspendare să fie decisă? Conform alineatului 1 al articolului 95, e vorba de „votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”. Adică de 50% + 1 din voturile membrilor. În acest moment, în Camera Deputaților există 328 de membri, în Senat 136, deci numărul total al parlamentarilor este de 464 iar 50%+1 din aceștia înseamnă 232+1 = 233 de parlamentari. De 233 de parlamentari, deci, e nevoie să voteze suspendarea președintelui.
Câți parlamentari au PSD și ALDE împreună? La Cameră, PSD are 152 de deputați și ALDE 15, deci, în total, 167. La Senat, PSD are 67 de parlamentari și ALDE doar 9 (nouă), așadar un total de 76 de senatori. Împreună, PSD și ALDE au, deputați și senatori, fix 243 de parlamentari. Asta înseamnă cu 10 (zece) mai mulți decât majoritatea cerută de Constituție pentru suspendare.
Este, însă, suficient? Multiple surse indică un fapt previzibil: în cazul unei decizii cu un asemenea impact asupra politicii și funcționării țării în ansamblu, nu toți pesediștii ar merge pe mâna binomului Dragnea – Tăriceanu. Nu, nu din dragoste de țară, ci din rațiuni foarte practice: dacă Iohannis chiar ar fi suspendat și la Cotroceni s-ar instala, fie și pentru 30 de zile, Tăriceanu, Dragnea chiar ar dobândi controlul integral asupra PSD. Or, deja știm că există baroni locali ai PSD nemulțumiți de politica de cadre a lui Dragnea și de alocările bugetare numai în anumite zone, pentru anumiți membri ai PSD, cei care îi sunt loiali teleormăneanului. Dimpotrivă, dacă procedura de suspendare ar fi un eșec, baronii aflați acum în dizgrația lui Dragnea ar căpăta relevanță, l-ar putea răsturna pe șeful partidului și redesena zonele de influență.
Dar, chiar și așa, mai e o variabilă în joc: voturile UDMR. Acum, partidul maghiarilor are 21 de deputați și 9 (nouă) senatori, deci 30 de parlamentari. Dacă aceștia ar vota pentru suspendarea lui Iohannis, suma parlamentarilor PSD + ALDE + UDMR ar ajunge la 273, adică cu 40 mai mulți decât cere Constituția. În acest caz, întrebarea care se pune este dacă disidenții din PSD sunt mai mulți sau mai puțin de 40. Este foarte posibil, însă, ca gruparea lui Ponta să prindă aripi și să joace la rupere pentru un viitor eliberat de sub cizma lui Dragnea.
Mai mult decât atât, UDMR poate fi convins să nu voteze o suspendare inițiată de un penal aflat în fața pușcăriei, Dragnea, pentru înțelegeri ulterioare cu o nouă majoritate parlamentară sensibilă la planurile UDMR.