O mai țineți minte pe fotoșopata penibilă care a fost numită inspector școlar la Arad? Și, după ce poporul și-a dat cu părerea despre impulsurile ei autoartistice postate pe Facebook, a demisionat? Ei, nefericita are o apărătoare.
facebookiseală
Zilele astea, mulți români verzi au vibrat pentru soarta Greciei și au înfierat oculta finanță masonică mondială. Ok, treaba lor. Nu mai e doar treaba lor, însă, atunci cînd simțămintele progrecești au crescut din ditamai clasicismul grec: s-au invocat, vrac, legendele Olimpului, Acropole, Homer, Platon, Aristotel, Socrate, Praxitele (nu, glumesc, de Praxitele nu am citit nimic) și alți greci morți de mult trupește dar, ce bine pentru turism, vii în posteritate.
Pe zi ce trece, Ponta își revendică, cu din ce în ce mai mult aplomb, statutul de domn Goe cu fălci și burtă. Ieri, pentru că a rămas repetent la Consiliul European (unde a participat Traian Băsescu din partea României), Ponta s-a consolat cu o plimbare la întîlnirea socialiștilor europeni de la Bruxelles.
Puiu Pașcu este batracianul ăla acrit care s-a refugiat la Parlamentul European pe listele PSD și se joacă de-a geopolitica din butonul de on/off al microfonului care i se pune la dispoziție în plen. Măcar de s-ar rezuma, însă, la a-și da cu părerea pe la Bruxelles. Dar nu, batracianul insistă să joace și național. Pe facebook, în special, unde trei bezmetici îi dau cîte un like și-i țin isonul, că pe agenda publică nu e niciodată bifat de nimeni. Ultima izbîndă intelectuală a lu’ Puiu este un panseu despre DNA. Care, în opinia batracianului, ar intimida judecătorii.
Iată, mai jos, integral, panseul de facebook al pașcului: „Daca eu indraznesc sa critic o decizie a unui judecator, sunt imediat acuzat de presiuni asupra justitiei, iar gestul meu va figura cu siguranta in urmatorul Raport de Monitorizare a situatiei din justitie al Bruxellesului. Dar cand DNA cere anchetarea unui judecator pentru ca a indraznit sa infirme solicitarea sa, cum se cheama? Oare nu este vorba de o adevarata presiune asupra justitiei? Oare nu pentru intimidarea celorlalti judecatori, sa nu cumva sa indrazneasca sa le infirme solicitarile, a fost facuta aceasta solicitare? Si de ce am impresia ca urmatorul Raport de Monitorizare va trece cu gratie peste acest episod, iar unele ambasade, vocale altfel, vor tacea malc?”.
Batracianul Pașcu dovedește, cu acest raționament, ori că e foarte prost (adică habar nu are cum funcționează instituțiile din Justiție), ori că e foarte pervers (adică știe perfect cum funcționează Justiția, dar manipulează grosolan). Ar fi și o a treia posibilitate: să fie pe jumătate prost și pe cealaltă jumătate pervers.
Dar să purcedem la a demonta porcăria concepută de puiu: Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii este parte din ceea ce, generic, numim Justiție. Mai mult decît atît, Inspecția Judiciară este singura instituție care poate să cerceteze și, dacă e cazul, să sancționeze DISCIPLINAR (nu penal) magistrați (fie ei procurori sau judecători). Procurorii DNA, de asemenea, ca magistrați (încă) în România, fac parte din „Justiție”, la fel ca și judecătorii.
Așadar, ce s-a întîmplat în cazul DNA versus „judecătoarea lui Mazăre” via CSM (detalii, aici)? Pe scurt, s-a întîmplat că niște magistrați (procurorii DNA) au considerat că un alt magistrat (judecător la ÎCCJ) nu și-a făcut meseria, așa că primii magistrați au cerut Inspecției Judiciare a CSM să cerceteze dacă, într-adevăr, suspiciunea se verifică au ba în cazul magistratului ÎCCJ. Este un mecanism perfect legal care rămîne ÎN INTERIORUL Justiției și prin care se reglează un diferend între procurori și judecători pe o speță oarecare. Atenție: este un mecanism ÎN INTERIORUL sistemului de Justiție, care nu afectează în nici un fel nici ancheta procurorilor și nici verdictul judecătorilor. Mai important decît atît, prin apelul la Inspecția Judiciară se evită interferența politicului în Justiție.
Ei, ia să cercetăm acum ce elucubrează batracianul cînd vine vorba despre el însuși? Păi, puiuțu pașcului opinează că, dacă ar critica el o decizie a unui judecător, atunci ar fi acuzat de presiuni asupra Justiției. Păi, da, băi, batracian pensionar, normal că ai fi acuzat și încă pe bună dreptate. În primul rînd, pentru că matale ești politician și, mai ales, parlamentar european. Cu alte cuvinte, matale faci parte din puterea legislativă, nu din cea judecătorească. Și, mai nasol, matale, ca politician, faci parte din partidul care se află la putere și deține prima funcție executivă în stat, pe cea de premier. Deci, dacă matale, batracianule, te apuci și desființezi o decizie a unui judecător, acel judecător se poate gîndi că matale ai și girul premierului, adică al șefului puterii executive din România. Așadar, din start, batracianule, puterea legislativă pe care o reprezinți și cea executivă care ar putea sta în spatele matale vin și se proptesc contondent în puterea judecătorească. Ceea ce nu se face în democrații, măcar asta poate ai auzit pe la Bruxelles.
Deci: faptul că batracianul Pașcu din politică se apucă de mîncat rahat despre Justiție nu echivalează niciodată cu cererea legală a unor procurori de a fi cercetat disciplinar un judecător, cerere adresată unei instituții care face parte din sistemul de Justiție. Ce face Pașcu e o mizerie politică, ce fac procurorii este folosirea legitimă a unui instrument legal.
P.S. Batracianul, în poza de mai jos, are o brățăroaie de aur de neam prost la mînă? Sau e doar un ceas de aur de neam prost?
Într-un acces telenovelistic demn de „Sclava Isaura” (de altfel, perioada de succes a telenovelei cu pricina a coincis cu formarea intelectuală a tînărului Ponta, abia ieșit din liceu), premierul Victor Ponta a bocit un pic pe facebook că lumea-i rea și toți vor să-i fure boii de la bicicletă. Postarea premierului e demnă de un mic tratat de psihiatrie, dar nu voi insista aici decît pe una din zicerile lui Victoraș, care zicere poate fi combătută cu fapte, nu cu interpretări relative. Iată fragmentul la care mă refer: „Trebuie sa punem capat tranzitiei de la societatea comunista (cu accesele sale securiste din ultimii 10 ani) spre o tara europeana, cu oameni mai linistiti si mai demni, guvernati de valori si obiective comune”.
Mirel Palada e purtător de cuvînt al guvernului Ponta. Ceea ce e suficient ca omul să nu fie crezut nici măcar cînd tace, darmite cînd vorbește sau scrie. Și, uneori, mai scrie. Pe facebook, de exemplu (deși nu se știe dacă în calitate de purtător de minciuni al lui Ponta sau în calitate de purtător al propriilor tîmpenii). Acum cîteva ceasuri, Palada și-a dat cu părerea despre relația România – China, pe care unii, „de manieră populistă și politicianistă”, ar încerca să o saboteze.
Dacă nu are, încă, graniță terestră cu România, Rusia recuperează maritim. Nici nu s-a uscat cerneala pe decretul lui Putin care oficializează alipirea Crimeii la Rusia, că Gazprom s-a și lansat la apă, în Marea Neagră, să se ocupe de gazele vecine cu gazele noastre, cîștigate la Haga.
Nu toată lumea crede că măsurile cerute de statul român, referitoare la declararea ca indezirabili a unor extremiști maghiari, sînt deștepte. Sorin Ioniță (EFOR), de exemplu, e de părere că ce face statul român e împotriva statului român, prin efectul de bumerang al măsurilor: interziși în România, membrii Jobbik cresc electoral în Ungaria, deci vor avea mai multă forță să se joace de-a separatiștii în Ardeal.
După demisia lui Papahagi din PMP, azi-noapte a venit rîndul Eleninei Nicuț. Un personaj cu mai puțină notorietate decît Papahagi, dar foarte utilă atît FMP, cît și PMP. Nicuț și-a anunțat demisia pe fb (vezi captură foto mai jos):