Teodor Meleșcanu, actualul șef al SIE, a declarat ieri că instituția pe care o conduce a trimis președinților, premierilor și miniștrilor dintre 2002 și 2013 informări referitoare la exploatarea de aur de la Roșia Montană (adică despre Roșia Montană Gold Corporation, desigur). Informările s-ar fi referit, a mai spus Meleșcanu, la „bonitatea și seriozitatea” RMGC, dar și la cei care erau pro sau contra proiectului. O fi mult, o fi puțin?
Niște detalii ar putea oferi un fost șef SIE implicat acum în politică. Vorbim de Claudiu Elwis Săftoiu, membru PNL și director al TVR.
Uncategorized
Săptămîna trecută, Crin Antonescu îmi devenise aproape simpatic: reușise, peste noapte, să devină din adormitul frustrat și ranchiunos un jucător zîmbitor care-i dădea cu tifla lui Ponta pînă la limita de sus a iritării. Sigur că, pe Roșia Montană, Crin nu făcea decît un exercițiu steril de politicianism, dar măcar mai rupea ceva din monotonia searbădă a rolului de încasator pe care șeful PNL părea că și-l asumase în USL.
După ce, însă, Ponta și Antonescu au pus-o de un armistițiu de fațadă pe subiectul Roșia Montană, Crin își încearcă din nou norocul. Dar de data asta joacă prost, strident și atît de populist încît, cînd va ieși din politică, bruxellezii de la UE vor răsufla ușurați și se vor îmbăta în ziua aia, cît sînt ei de scrobiți și de plicticoși. Ce a făcut Crin, mai exact? Mai întîi s-a dus la TV.
Pe 26 august a.c., președintele Traian Băsescu semna decretul prin care Ramona Mănescu era numită ministru al Transporturilor. Au trecut de atunci patru săptămîni. În tot acest timp, Mănescu a semnat în Guvern UN SINGUR act care să se refere exclusiv la Ministerul Transporturilor (Hotărîrea de Guvern 652, publicată în Monitorul Oficial 558 din 3 septembrie, referitoare la interoperabilitatea sistemului feroviar).
Au mai existat alte cinci documente guvernamentale pe care Mănescu și-a pus semnătura (trei ordonanțe, o ordonanță de urgență și o hotărîre), dar TOATE semnate la pachet cu mai toți miniștrii (documentele astea se referă la: „reglementarea unor măsuri bugetare”, „Fondul de mediu”, „instituirea Infrastucturii naționale pentru informații spațiale în România”, „gestionarea financiară a instrumentelor structurale” și „planul național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor”).
Atît. În rest, vid în cap.
USL a venit la putere ca să repare dezastrul lăsat de Boc & Băsescu. Așa au promis oamenii în campanie, cel puțin, deci alegătorii i-au votat. Firesc. Un capitol al dezastrului se referea la redeschiderea spitalelor închise de Boc & Băsescu. Cel mai recent exemplu de promisiune respectată este Hotărîrea de Guvern 610 din 14 august a.c. Care privește „desființarea Spitalului Orășenesc Ocna Mureș, județul Alba”. De ce? Nota de fundamentare a Guvernului, aici.
Ce vedeți mai jos e lista ajutoarelor umanitare de urgență pentru populația inundată și evacuată din case în județul Galați (așa cum apare în Monitorul Oficial).
Cu fețele alea de pernă de la final (350 de bucăți la 2.500 de paturi și 5.000 de saci de dormit) nu prea am înțeles ce și cum, dar presupun că o minte ageră de la Guvern știe exact cum le va împărți.
Prin 2003, cînd Ponta nici nu cred că se bărbierea, dar era grangur în guvernul tătucului Năstase, actualul premier controla un radio de mare succes. Prin intermediul unei fundații la vîrful căreia care fusese montat de aparatul extrem de eficient al lui Adrian Năstase. Cît de ciudat era ca un ministru să controleze OFICIAL majoritatea acțiunilor unei instituții de presă? Pentru regimul Năstase, nu era nimic ciudat în legătură cu asta. Mai nasol e că, tot prin intermediul acelei fundații (Secolul XXI), guvernul Năstase (și Ponta implicit) se afla în conflict de interese: cu o mînă dădea bani publici la EADS, cu alta lua (prin asocierile prezentate aici, într-o investigație foarte detaliată).
Despre implicarea lui Ponta în conducerea Fundației „Secolul XXI” și deținerea de acțiuni la Radio 21 a scris și săptămînalul Capital, în 2004.
Conform legii, Consiliul Economic și Social „este organism consultativ al Parlamentului şi al Guvernului României în domeniile de specialitate stabilite prin prezenta lege” care „este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative iniţiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputaţilor ori senatorilor. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative” (sursa).
Din CES făcea parte, pînă ieri, și Marius Marinescu, protectorul maidanezilor, omul care a încheiat un parteneriat cu USL pentru interzicerea eutanasierii cîinilor fără stăpîn (sursa).
Ieri, baronul sindical de la Metrorex, membrul PSD (partid din partea căruia a și avut două mandate de parlamentar) Ion Rădoi, i-a făcut lui Ponta bucuria de a-i plimba prin București vreo 2-3.000 de protestatari care să-l huiduie pe premier. Ponta a răspuns în stilul lui, cu bîta: „nu se mai pot face toate afacerile metroului prin firma sindicatului. Asta nu se mai poate. Dacă asta e supărarea, pe asta nu o putem îndrepta. Orice altă supărare o putem îndrepta, dar firma sindicatului care intermediază toate activităţile metroului nu mai poate fi tolerată. Eu le-am spus direct, s-au supărat pe mine” (sursa).
Am primit un e-mail acum vreo săptămînă de la Biroul de presă al Ministerului Apărării. Știți, ministerul ăla condus de Mircea Dușa, ministrul școlit la „Ștefan Gheorghiu”, ăla care visează avioane neidentificate care ne violează noaptea spațiul aerian. Textul e-mail-ului, scurt, dar cu un început fulminant: „Domnule colonel”. Hopa, adică eu! Adică eu, domnul colonel! Ca să vezi, și eu care știam că am fost doar șef de detașament sau așa ceva, pe la clasa a III-a (aveam șnur de ăla roșu; stai, că am avut și de ăla galben). Tocmai cînd mă întrebam ce îndatoriri am dacă pornește războiul în Siria sau dacă, Doamne ferește!, duc Ponta și Crin țărișoara în război civil, am început să mă prind. Iaca, uitați-vă și voi la e-mail, mai jos.
Se duce în Elveția. Acolo, aurul stă prin bănci, nu în pămînt.