Să-l aud pe Vanghelie că se mișcă și e natural ca brînza de oaie nu numai că e firesc, e de-a dreptul o culme a spiritului, un vîrf al creativității. Dar să văd că Evenimentul zilei se mișcă natural ca Brînză de zoaie, acest țăran în Spania al Parlamentului, mă umple de tristețe. Cum să faci o dezbatere despre orice (în acest caz, despre votul prin corespondență) cu acest mediocru? Cum să-l promovezi, foarte la vedere, pe site-ul a ce era odată un ditamai ziarul? Și poate că nu mi-aș fi defulat greața dacă nu aș mai fi văzut un interviu, recent, cu același țăran, tot în EvZ. Bun, am înțeles că fosta bulină roșie e acum doar o fițuică portocalie, dar, dacă nu la citit, măcar la învelit borcane sau la șters geamuri să fie utilă. Dar nici asta nu mai poate garanta EvZ-ul lui Bobby, cu astfel de personaje.
În sfîrșit, ceva concret în chestiunea maidanezilor de București: se face un recensămînt. Care va costa, se aude, un milion de euro. Ceea ce înseamnă – dacă e adevărat ce se zice, că sînt cam 100.000 de maidanezi în București – că număratul unui singur exemplar costă 10 euro. Păi, eu număr maidanezii de la mine de la bloc, cu precizie maximă, în fiecare zi, absolut gratuit. Ba chiar îi număr și pe cei din oraș, cînd mă deplasez cu diverse interese personale sau profesionale. Dacă stau bine să mă gîndesc, în ultimii ani am numărat niște mii bune de euro. Așadar, ca să ajung unde mă interesează: se asociază careva cu mine ca să facem recensămîntul ăsta la jumătate de preț?
Adrian Năstase, pe 26 ianuarie, la arestarea lui Nicolescu de la Argeș: „Nu ma pronunt asupra respectivei anchete, fiindca sunt convins ca o vor face avocatii. Insa este clar ca asistam la o mare mizerie, si este doar una din actiunile care au loc in prezent in teritoriu. Alesii locali din opozitie sunt hartuiti in acest fel in foarte multe locuri. Nu doar ca nu li se mai dau bani de la buget, dar incep sa fie si anchetati absurd de catre echipele de hingheri ale lui Basescu.” (de aici)
Azi, Hotnews a și demonstrat afirmația lui Năstase: totul pleacă de la Zeus, totul e o mîrlănie politică de afaceri.
Păi, da, cam ca vorba lui Năstase: coincidență cam mare, nu-i așa?
Și nu v-a zis nimic de revoluție domnul Ahmed Aboul Gheit, cînd v-ați văzut ultima oară la București? Sau Mubarak era bine mersi atunci? Ori v-a zis abia vineri, tîrziu? Nu de alta, da’ poate au fost turiști români care s-au dus miercuri, poate joi, la Sharm El Sheikh și n-au net să citescă ce le-ați spus abia înainte de week end.
Să fie într-un ceas bun! Deși ambulanța mi se pare excesivă, era bine doar cu arestul și cu un tratament în celulă.
P.S. Îi mulțumesc lui Dan, care a fost pe fază și mi-a transmis captura de la A3.
Pînă să ne lămurim dacă Nicolescu doar a leșinat sau i-a cedat inima (diagnostic de la un coleg de partid, desigur), să transmitem lumii acest mesaj de pace, înțelegere și zen față de DNA, transmis chiar de șeful Consiliului Județean Argeș: „Cea mai delicată problemă este folosirea banului public şi instituţiile statului se duc în această zonă să protejeze siguranţa na ţio nală. Eu nu cred decât în acţiuni normale ale statului şi cei care duc la interpretări subiective de acest gen sunt cei care le creează. Probabil că din punct de vedere al acestei structuri create vor fi modificate în viitor atribuţiile în aşa fel, încât o asemenea instituţie să ajungă acolo unde trebuie să ajungă. Nu sunt eu competent să spun cum trebuie făcut. Ştiu un lucru, referitor la cheltuirea banilor pu blici, şi anume că noi trebuie să fim transparenţi. Am încercat şi voi încerca în continuare ca toate acţiunile CJ să fie cât mai trans pa ren te. Oricum, noi suntem con trolaţi de Curtea de Conturi, de Finanţe, de DNA, deci toate lucrurile acestea sunt normale. Nu consider că, dacă sunt chemat la DNA, s-a întâmplat ceva. E un lu cru normal să mi se pună întrebări. Nu cred că au existat presiuni, dar e posibil ca unii oameni să fie tentaţi la treaba asta, mai ales în campania electorală sunt astfel de tendinţe, dar eu nu pot să confirm acest lucru.”
E, ce ziceți? Un om echilibrat, înțelept, cumpătat, mai că nu-ți vine să crezi că e politician. Merită, însă, remarcată și întrebarea care a stimulat ce ați citit mai sus. Aceasta e „Prezenţa dvs la DNA a fost comandă şi răfuială politică, presiuni asupra justiţiei sau aceasta îşi face treaba competent?”. Observați, vă rog, obiectivitatea reporterului, să nu care cumva să vă scape (pentru tot interviul, aici).
Altfel, acum s-ar putea să fie un pic mai greu de îndeplinit visul lui Năstase: Nicolescu ministru. Dar nu se știe niciodată, că PSD nu e un partid de mămăligari.
În America, țara aia de unde tocmai s-a întors Vanghelie, există o lege a lobby-ului. Care transformă traficul de influență în ceva mai ușor de digerat. Dar, ca să fie mai ușor de digerat, traficul ăsta de influență trebuie să fie transparent. Să știi, adică, cine pe cine influențează și pe cîți bani.
Iată și un exemplu foarte concret: în 2010, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a presta ceva trafic de influență lobby la presa americană, prin intermediul unei companii specializate în așa ceva. Au fost contactați vreo 20 de ziariști de la instituții de presă prestigioase și influente, totul pentru „numai” aproape 200.000 de dolari. Cum ar veni, ca să dea un telefon, un mail și o cafea fiecărui ziarist din cei 20, firma de lobby a cheltuit, în medie, cam 10.000 de dolari. Evident, nu? Mai departe, efectele au fost spectaculoase: una din instituțiile de presă lobbyzate, Bloomberg, i-a făcut praf pe opozanții proiectului aurifer al RMGC de la Roșia Montană.
Eu numesc asta prostituție de presă. Dar RMGC și firma de lobby o numesc, probabil, persuadare. Convingere. Presă de calitate. Normal că e de calitate și convinsă, dacă (sanchi!) „contactarea” unui singur ziarist costă 10.000 de parai americani.
Dar vestea bună e că mecanismul prin care o ditamai instituția de presă a ajuns să se prostitueze e transparent. Știm, adică, cît a costat să se ajungă aici și cine a plătit. E și transparența asta bună la democrație. Sper ca, la un moment dat, să trăim și în România zilele în care curvelor de presă să li se cunoască mercurialul. OFICIAL. Măcar atît.
P.S. Aici, the cover story din Bloomberg Businessweek despre „Gold’s Evangelist”. Citind acest articol, îți vine să te duci să-i scoți din case pe sărăntocii ăia de la Roșia Montană, afectați 80% de șomaj, doar ca să poată evanghelistul ăsta simpatic să ia aurul de sub ei.
Ați fi zis că Vanghelie abia s-a întors din SUA, nu? Unde a fost „foarte excelent”, desigur. Păi, Marean chiar s-a întors, dar uite că azi de dimineață s-a dus înapoi. Probabil ca să se vadă și cu Obama, la care nu a avut acces din cauză de președinte chinez cu care s-a suprapus pe sol american. Sau cel puțin așa ne spune Adevărul (uitați-vă cu atenție la data articolului):
Sau, mai clar:
P.S. Aici și link-ul articolului, dacă nu l-or scoate, totuși, de pe site, că o fi și Vanghelie obosit după un zbor dus-întors ca să mai zboare încă o dată așa repede.
Citiți acest text. Ați citit? Dacă nu, insist, citiți-l, nu vă ia decît un minut. Gata? Reacții? A rîs cineva? A zîmbit cineva? Pe bune. Cam cît de matol trebuie să fii să scrii așa ceva și să crezi că e umor? Orice ar fi, însă, în acel text, cam ăsta e genul de producție de care e în stare Groșan acum. O tînără speranță, dacă îl întrebați pe Bușcu, care opinează că e „unul dintre cei mai înzestraţi prozatori ai momentului”, dar care „Şi-a neglijat vocaţia cu o energie pe care doar băieţii talentaţi o au”. Prin urmare, „N-a scris încă marile cărţi pe care le aştepta toată lumea”. Un talent de viitor, deci. Probabil de aia l-au luat la Cațavencu după plecarea noastră, ca să clădească o echipă nouă, proaspătă. La pachet cu Ivanciuc, desigur, altă uriașă jună speranță care nu și-a scris marile cărți, dar a prestat corespunzător la micile note.
Acestea fiind zise, îi urez lui Groșan longevitatea lui Arghezi, care s-a apucat de scris la 47 de ani. Ca să confirme pronosticul lui Bucșu, dacă nu-l împiedică falimentul. Consider, deci, că relansarea carierei terminatului Groșan a început perfect, cu un magic moment de PR regizat de turnătorul Greceanu.