Zelul politrucilor ucide orice urmă de simț al ridicolului cînd șeful acestor politruci e unul ca Victor Ponta. Ultima găselniță este actualizarea planului de rechiziții de bunuri pentru cazurile de forță majoră. Deși e o lege în vigoare care spune că prefecții trebuie să actualizeze anual acest plan de rechiziții de bunuri, anul ăsta, în 2014, prefecții mai aveau puțin și bifau în plan și ouăle de sub găini.
Ați aflat deja, presupun, că în Monitorul oficial a fost publicat un ordin comun al mai multor instituții și ministere „pentru aprobarea formei și conținutului certificatului medical eliberat de medicul de familie, care urmează să fie prezentat de tineri la comisia locală de recrutare-încorporare pe timpul stării de asediu, al mobilizării și al stării de război”. Ordinul cu pricina a fost publicat în Monitorul oficial acum două zile, pe 28 aprilie a.c.
Întrebat de niște jurnaliști care sînt „tinerii” care vor fi „recrutați-încorporați”, ministrul Apărării, Mircea Dușa, a glăsuit așa: „Se referă la profesioniști. A existat și până acum certificatul acela. Doar s-a reactualizat, a fost completat cu câteva elemente” (sursa).
Serios?
Puiu Pașcu este batracianul ăla acrit care s-a refugiat la Parlamentul European pe listele PSD și se joacă de-a geopolitica din butonul de on/off al microfonului care i se pune la dispoziție în plen. Măcar de s-ar rezuma, însă, la a-și da cu părerea pe la Bruxelles. Dar nu, batracianul insistă să joace și național. Pe facebook, în special, unde trei bezmetici îi dau cîte un like și-i țin isonul, că pe agenda publică nu e niciodată bifat de nimeni. Ultima izbîndă intelectuală a lu’ Puiu este un panseu despre DNA. Care, în opinia batracianului, ar intimida judecătorii.
Iată, mai jos, integral, panseul de facebook al pașcului: „Daca eu indraznesc sa critic o decizie a unui judecator, sunt imediat acuzat de presiuni asupra justitiei, iar gestul meu va figura cu siguranta in urmatorul Raport de Monitorizare a situatiei din justitie al Bruxellesului. Dar cand DNA cere anchetarea unui judecator pentru ca a indraznit sa infirme solicitarea sa, cum se cheama? Oare nu este vorba de o adevarata presiune asupra justitiei? Oare nu pentru intimidarea celorlalti judecatori, sa nu cumva sa indrazneasca sa le infirme solicitarile, a fost facuta aceasta solicitare? Si de ce am impresia ca urmatorul Raport de Monitorizare va trece cu gratie peste acest episod, iar unele ambasade, vocale altfel, vor tacea malc?”.
Batracianul Pașcu dovedește, cu acest raționament, ori că e foarte prost (adică habar nu are cum funcționează instituțiile din Justiție), ori că e foarte pervers (adică știe perfect cum funcționează Justiția, dar manipulează grosolan). Ar fi și o a treia posibilitate: să fie pe jumătate prost și pe cealaltă jumătate pervers.
Dar să purcedem la a demonta porcăria concepută de puiu: Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii este parte din ceea ce, generic, numim Justiție. Mai mult decît atît, Inspecția Judiciară este singura instituție care poate să cerceteze și, dacă e cazul, să sancționeze DISCIPLINAR (nu penal) magistrați (fie ei procurori sau judecători). Procurorii DNA, de asemenea, ca magistrați (încă) în România, fac parte din „Justiție”, la fel ca și judecătorii.
Așadar, ce s-a întîmplat în cazul DNA versus „judecătoarea lui Mazăre” via CSM (detalii, aici)? Pe scurt, s-a întîmplat că niște magistrați (procurorii DNA) au considerat că un alt magistrat (judecător la ÎCCJ) nu și-a făcut meseria, așa că primii magistrați au cerut Inspecției Judiciare a CSM să cerceteze dacă, într-adevăr, suspiciunea se verifică au ba în cazul magistratului ÎCCJ. Este un mecanism perfect legal care rămîne ÎN INTERIORUL Justiției și prin care se reglează un diferend între procurori și judecători pe o speță oarecare. Atenție: este un mecanism ÎN INTERIORUL sistemului de Justiție, care nu afectează în nici un fel nici ancheta procurorilor și nici verdictul judecătorilor. Mai important decît atît, prin apelul la Inspecția Judiciară se evită interferența politicului în Justiție.
Ei, ia să cercetăm acum ce elucubrează batracianul cînd vine vorba despre el însuși? Păi, puiuțu pașcului opinează că, dacă ar critica el o decizie a unui judecător, atunci ar fi acuzat de presiuni asupra Justiției. Păi, da, băi, batracian pensionar, normal că ai fi acuzat și încă pe bună dreptate. În primul rînd, pentru că matale ești politician și, mai ales, parlamentar european. Cu alte cuvinte, matale faci parte din puterea legislativă, nu din cea judecătorească. Și, mai nasol, matale, ca politician, faci parte din partidul care se află la putere și deține prima funcție executivă în stat, pe cea de premier. Deci, dacă matale, batracianule, te apuci și desființezi o decizie a unui judecător, acel judecător se poate gîndi că matale ai și girul premierului, adică al șefului puterii executive din România. Așadar, din start, batracianule, puterea legislativă pe care o reprezinți și cea executivă care ar putea sta în spatele matale vin și se proptesc contondent în puterea judecătorească. Ceea ce nu se face în democrații, măcar asta poate ai auzit pe la Bruxelles.
Deci: faptul că batracianul Pașcu din politică se apucă de mîncat rahat despre Justiție nu echivalează niciodată cu cererea legală a unor procurori de a fi cercetat disciplinar un judecător, cerere adresată unei instituții care face parte din sistemul de Justiție. Ce face Pașcu e o mizerie politică, ce fac procurorii este folosirea legitimă a unui instrument legal.
P.S. Batracianul, în poza de mai jos, are o brățăroaie de aur de neam prost la mînă? Sau e doar un ceas de aur de neam prost?
Socialiștilor nu le place școala. În general, băieții ăștia sînt niște cretini turbulenți care ajung la putere cu mesaje și promisiuni oligofren-proletare de care nu se pot ține niciodată. Dar nu e de mirare că nu le place școala: dacă ar face studii, socialiștii s-ar prinde repede că doctrina lor e o mizerie inaplicabilă destinată celor la fel de neșcoliți, dar mult mai săraci față de ei, care ajung lideri politici.
Și, pentru că teoria asta trebuia probată cu vîrf și îndesat, România a fost cadrul perfect pentru o mică lecție practică: întîlnirea dintre un plagiator care a mințit ca să poată termina liceul și un ucenic de librar care nici măcar nu a terminat liceul. Primul este Victor Ponta, premierul socialist al României, al doilea este Martin Schulz, președintele Parlamentului European și șeful socialiștilor europeni.
Mîine, PSD și anexele PC și UNPR se adună la Romexpo să se lanseze oficial în campania pentru europarlamentare. Unii spun că surpriza parangheliei electorale va fi prezența lui George Maior, șeful SRI. Al cărui rol va fi de copilot al lui Ponta în drumul spre Cotroceni. Conform acelora care susțin asta, actualul premier își va anunța candidatura la prezidențiale în tandem cu șeful SRI ca viitor premier.
Dacă ai ghinionul să moderezi o emisiune la TV, trebuie să educi poporul cu televizorul, că altfel te amendează CNA. Nu ai voie, adică, să le spui unora chiar ce-ți trece prin cap, chiar dacă știi că, în clipa în care ai face-o, niște oameni (și nu puțini) s-ar simți un pic răcoriți și un pic răzbunați.
După accidentul aviatic din Apuseni, cînd pilotul Adrian Iovan și studenta Aura Ion au murit, Ponta a mai ouat o mărgică: Comitetul Național pentru SItuații Speciale de Urgență (CNSSU). Totul, printr-o Hotărîre de Guvern, în februarie a.c. După două luni, adică pe 8 aprilie a.c., Ponta a prezentat propagandistic sala de ședințe a CNSSU: monitoare cu hărți frumos colorate, fotolii din piele albă și miniștri claie peste grămadă, bașca șeful SRI și procurorul general al României prezenți la sceneta premierului.
O decizie a premierului din 10 martie a.c. îi conferă superputeri vicepremierului Gabriel Oprea. Conform acestei decizii, Oprea „va aviza documentele emise de ministerele şi instituţiile cu atribuţii în respectivele domenii”. Deși i s-a solicitat oficial să comunice care sînt „documentele”, dar și „ministerele și instituțiile” cu atribuți în domeniile apărării, ordinii publice și siguranței naționale, Executivul a refuzat să răspundă. Legea accesului la informații publice (544/2001) prevede un termen maxim de 30 de zile pe care instituțiile publice îl au la dispoziție pentru a răspunde solicitărilor jurnaliștilor și cetățenilor.
Previzibil, DNA l-a acuzat și pe Alexandru Mazăre, senator PSD (și frate al primarului de Constanța) de fals în declarații. Potențiala infracțiune este o copie fidelă a falsului lui Radu Mazăre: senatorul a primit bani (mită, spun procurorii) într-un cont din Israel pe care nu l-a declarat.
Traian Băsescu, 15 aprilie 2014: „Singurul element de care imi aduc aminte legat de procurorul Ponta a fost declaratia mamei procurorului Panait, ca Ponta a fost ultimul care l-a vazut in viata, in rest, nu imi aduc aminte de nimic remarcabil legat de Ponta” (sursa).
Cu această declarație, președintele a redeschis, public, dosarul morții procurorului Cristian Panait. Un dosar închis în 2012 fără a lămuri cum, de fapt, a murit procurorul Panait. Pînă și o publicație ca luju.ro, o falangă a anteniștilor lui Felix, remarcă ciudățeniile dosarului: Panait „s-a sinucis”, conform unei expertize psihiatrice post-mortem (sursa).