Alexandru Nicolae Encean, soțul unei judecătoare de la Înalta Curte de Casație și Justiție care are în față unul dintre cele mai importante dosare din ultimii ani, cel al lui Liviu Dragnea, a postat ani la rând pe Facebook comentarii parcă desprinse din discursurile pesediștilor Codrin Ștefănescu, Șerban Nicolae sau Cătălin Rădulescu.
Etichetă: îccj
După ore întregi în care doar s-a speculat în legătură cu voturile din CSM pe modificările lui Tudorel Toader la legile Justiției, șefa Înaltei Curți, Cristina Tarcea, a admis: a fost unul din cei opt membri ai CSM care a fost de acord cu infamul pachet legislativ al ministrului Justiției (care, practic, ar fi transformat magistrații – prin intermediul Inspecției Judiciare – în sclavi ai mediului politic).
Puiu Pașcu este batracianul ăla acrit care s-a refugiat la Parlamentul European pe listele PSD și se joacă de-a geopolitica din butonul de on/off al microfonului care i se pune la dispoziție în plen. Măcar de s-ar rezuma, însă, la a-și da cu părerea pe la Bruxelles. Dar nu, batracianul insistă să joace și național. Pe facebook, în special, unde trei bezmetici îi dau cîte un like și-i țin isonul, că pe agenda publică nu e niciodată bifat de nimeni. Ultima izbîndă intelectuală a lu’ Puiu este un panseu despre DNA. Care, în opinia batracianului, ar intimida judecătorii.
Iată, mai jos, integral, panseul de facebook al pașcului: „Daca eu indraznesc sa critic o decizie a unui judecator, sunt imediat acuzat de presiuni asupra justitiei, iar gestul meu va figura cu siguranta in urmatorul Raport de Monitorizare a situatiei din justitie al Bruxellesului. Dar cand DNA cere anchetarea unui judecator pentru ca a indraznit sa infirme solicitarea sa, cum se cheama? Oare nu este vorba de o adevarata presiune asupra justitiei? Oare nu pentru intimidarea celorlalti judecatori, sa nu cumva sa indrazneasca sa le infirme solicitarile, a fost facuta aceasta solicitare? Si de ce am impresia ca urmatorul Raport de Monitorizare va trece cu gratie peste acest episod, iar unele ambasade, vocale altfel, vor tacea malc?”.
Batracianul Pașcu dovedește, cu acest raționament, ori că e foarte prost (adică habar nu are cum funcționează instituțiile din Justiție), ori că e foarte pervers (adică știe perfect cum funcționează Justiția, dar manipulează grosolan). Ar fi și o a treia posibilitate: să fie pe jumătate prost și pe cealaltă jumătate pervers.
Dar să purcedem la a demonta porcăria concepută de puiu: Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii este parte din ceea ce, generic, numim Justiție. Mai mult decît atît, Inspecția Judiciară este singura instituție care poate să cerceteze și, dacă e cazul, să sancționeze DISCIPLINAR (nu penal) magistrați (fie ei procurori sau judecători). Procurorii DNA, de asemenea, ca magistrați (încă) în România, fac parte din „Justiție”, la fel ca și judecătorii.
Așadar, ce s-a întîmplat în cazul DNA versus „judecătoarea lui Mazăre” via CSM (detalii, aici)? Pe scurt, s-a întîmplat că niște magistrați (procurorii DNA) au considerat că un alt magistrat (judecător la ÎCCJ) nu și-a făcut meseria, așa că primii magistrați au cerut Inspecției Judiciare a CSM să cerceteze dacă, într-adevăr, suspiciunea se verifică au ba în cazul magistratului ÎCCJ. Este un mecanism perfect legal care rămîne ÎN INTERIORUL Justiției și prin care se reglează un diferend între procurori și judecători pe o speță oarecare. Atenție: este un mecanism ÎN INTERIORUL sistemului de Justiție, care nu afectează în nici un fel nici ancheta procurorilor și nici verdictul judecătorilor. Mai important decît atît, prin apelul la Inspecția Judiciară se evită interferența politicului în Justiție.
Ei, ia să cercetăm acum ce elucubrează batracianul cînd vine vorba despre el însuși? Păi, puiuțu pașcului opinează că, dacă ar critica el o decizie a unui judecător, atunci ar fi acuzat de presiuni asupra Justiției. Păi, da, băi, batracian pensionar, normal că ai fi acuzat și încă pe bună dreptate. În primul rînd, pentru că matale ești politician și, mai ales, parlamentar european. Cu alte cuvinte, matale faci parte din puterea legislativă, nu din cea judecătorească. Și, mai nasol, matale, ca politician, faci parte din partidul care se află la putere și deține prima funcție executivă în stat, pe cea de premier. Deci, dacă matale, batracianule, te apuci și desființezi o decizie a unui judecător, acel judecător se poate gîndi că matale ai și girul premierului, adică al șefului puterii executive din România. Așadar, din start, batracianule, puterea legislativă pe care o reprezinți și cea executivă care ar putea sta în spatele matale vin și se proptesc contondent în puterea judecătorească. Ceea ce nu se face în democrații, măcar asta poate ai auzit pe la Bruxelles.
Deci: faptul că batracianul Pașcu din politică se apucă de mîncat rahat despre Justiție nu echivalează niciodată cu cererea legală a unor procurori de a fi cercetat disciplinar un judecător, cerere adresată unei instituții care face parte din sistemul de Justiție. Ce face Pașcu e o mizerie politică, ce fac procurorii este folosirea legitimă a unui instrument legal.
P.S. Batracianul, în poza de mai jos, are o brățăroaie de aur de neam prost la mînă? Sau e doar un ceas de aur de neam prost?
Că pe Mișu Vlasov l-au luat procurorii să explice un trafic de influență de un milion de euro deja știți. Logic, din cauza asta, Vlasov nu a mai dormit azi-noapte în casa pe care obișnuia să o împartă cu Mona Pivniceru, judecător la Curtea Constituțională și fost magistrat al Înaltei Curți de Casație și Justiție, bașca fost ministru de Justiție.
Acum două zile, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, definitiv și irevocabil, că deputatul PSD Aurel Nechita este incompatibil, așa cum a decis Agenția Națională de Integritate (sursa). Urmarea, simplă: conform legii, Nechita și-a pierdut calitatea de deputat iar Camera Deputaților trebuia să ia act de această pierdere de mandat chiar în ședința de plen de azi. Tocmai de aceea, în Comisia Juridică a Camerei Deputaților de ieri s-a discutat proiectul de hotărîre de vacantare a poziției de deputat a lui Nechita.
Era o formalitate elementară: trebuia întocmit un document în care să se menționeze doar că ÎCCJ a decis că Nechita e incompatibil și că legea cere, în astfel de situații, retragerea mandatului de deputat. Apoi, acel document întocmit de Comisia Juridică trebuia citit azi în plenul Camerei Deputaților (după cum se vede și în poza de mai jos) și, gata, Nechita nu mai era deputat.
Ce au făcut, însă, membrii Comisiei Juridice ieri? Au decis să AMÎNE cu o săptămînă redactarea documentului, deci azi acel document nu a fost citit în plen. Motivația membrilor Comisiei Juridice, stupefiantă: au decis să-l audieze și pe deputatul incompatibil Aurel Nechita, săptămîna viitoare, pentru ca abia apoi să întocmească documentul care să ducă la pierderea mandatului.
Alo, megajuriștilor din Comisia Juridică, Aurel Nechita este incompatibil definitiv și irevocabil prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție! Deci, nu mai are nici un argument pe care să vi-l aducă în ședința Comisiei și care să întoarcă verdictul Justiției! Mai mult, cu fiecare zi care trece, încălcați decizia ÎCCJ și încălcați și separația puterilor într-un stat democratic: judecătorii au decis că Nechita nu mai e parlamentar, voi, colegii lui, îl țineți în Parlament.
Practic, e ca și cum deputații din Comisia Juridică ar fi decis ca și Gigi Becali să rămînă parlamentar, deși Justiția a decis definitiv și irevocabil să fie condamnat la închisoare cu executare.
În numai o săptămînă, USL a demonstrat că merge brici, într-o armonie fără cusur, atunci cînd vine vorba de protejat corupți și destructurat instituții ale statului român. Degeaba s-au ciondănit Ponta și Antonescu pe numirea procurorilor, prin spatele lor lucrează excelent rețele parlamentare experte în făcut zob statul de drept.
Primul a lovit pesedistul Florin Iordache, teroristul de la Comisia de muncă a Camerei Deputaților, care vrea ca interceptările SRI pe corupție să fie aruncate la coș.
Azi a venit rîndul PNL, prin magnificul turnător la Securitate Sorin Roșca Stănescu. Cel care a inițiat demersurile ca în Senat să fie votată o hotărîre care permite înființarea „Comisiei de anchetă privind interceptările telefonice ale magistratului Corneliu Bârsan, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, interceptat în baza unui mandat de siguranţă naţională”. Într-o fraternitate demnă de mafioții care luptă cu procurorii, peneliștii, pesediștii și pepedediștii au votat (103 „pentru”, 15 „împotrivă” și 9 abțineri) înființarea comisiei de anchetă. Nu e foarte clar ce ar trebui să facă această comisie de anchetă, dar e evident că ar trebui să chestioneze interceptările telefonice ale judecătorului CEDO Bârsan, ar trebui să cheme la ordine procurorii de caz (de la DNA), ar trebui să-i ia la întrebări pe judecătorii (de la Înalta Curte de Casație și Justiție) care au acordat mandatele de interceptare. Cu alte cuvinte, puterea legislativă (reprezentată de turnătorul penal SRS) ar lua la rost puterea judecătorească (reprezentată de procurorii DNA și judecătorii ÎCCJ). Pentru uzul lui Crin Antonescu: asta e încălcarea separației democratice a puterilor în stat și constituie un caz grav de neconstituționalitate.
În mod cît se poate de ironic, unul din puținii care s-au opus a fost senatorul PPDD Tudor Barbu (în nume personal, pentru că grupul PPDD din Senat a fost de acord cu înființarea comisiei de anchetă!), un tip devenit celebru prin jurnalismul practicat la OTV. Ei bine, paradoxal sau nu, Tudor Barbu a devenit vocea rațiunii într-un Senat condus de Crin Antonescu și dominat de PSD și PNL.
P.S. Victor Ponta trebuie să ia urgent poziție și față de amendamentul depus de colegul său Florin Iordache, de la PSD, cît și față de comisia de anchetă inițiată de SRS, dar sprijinită de PSD. Desigur, dacă vrea să convingă pe cineva că ține la Justiție și statul de drept.
În dosarul intitulat de presă „Mătușa Tamara“, Adrian Năstase a fost achitat. Nu definitiv, e adevărat. Judecătorii au considerat că fostul premier nu poate fi acuzat că l-ar fi mituit pe Ioan Melinescu cu funcția de șef al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB). Reamintim că ONPCSB, sub conducerea lui Melinescu, a pierdut (la propriu) dosarul prin care era cercetat un transfer bancar de 400.000 USD de la Tamara Cernîșov, mătușa Danei Năstase, către însăși Dana Năstase. Bani rezultați, a spus Adrian Năstase, în urma vînzării unor bunuri (tablouri și bijuterii) către Alexandru Bittner, afacerist apropiat de fostul premier. Totuși, de unde avea Tamara Cernîșov acele bunuri? Și cum a trecut cu ele prin decenii de comunism fără să-i fie confiscate? Dar dacă, de fapt, acele bunuri nu au existat niciodată? Revista Kamikaze deține un document oficial care înclină foarte tare să le dea dreptate celor care susțin a doua variantă.
Continuarea, aici.
Un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție locuiește în chirie, pe banii ÎCCJ, la un avocat cercetat de DNA pentru trafic de influență (a se citi că aranja dosare) exercitat tocmai la Înalta Curte. CSM, însă, nu consideră că ar trebui să-l cheme pe acel judecător să dea niște explicații.
Șeful DNA face niște declarații la televizor, pe marginea unor dosare în instanță închise definitiv. Deci consumate din punctul de vedere al Justiției. Iar CSM îl cercetează disciplinar.
Vasăzică, să fim corupți, tovarăși, e în regulă, dar să nu vorbim despre asta la televizor, că nu se face.