Fapte: Ponta a pierdut prezidențialele; politic, PSD e confuz și haotic în lupta pentru putere; totuși, PSD e unit cînd pregătește sabotarea ANI (sursa); mai mult, PSD reia discuția parlamentară despre legea amnistiei și grațierii, prin intermediul aliatului Nicolae Păun (sursa).
Întrebare: care este, de fapt, planul PSD după înfrîngerea umilitoare a lui Ponta?
Etichetă: liviu dragnea
Dacă ai ghinionul să moderezi o emisiune la TV, trebuie să educi poporul cu televizorul, că altfel te amendează CNA. Nu ai voie, adică, să le spui unora chiar ce-ți trece prin cap, chiar dacă știi că, în clipa în care ai face-o, niște oameni (și nu puțini) s-ar simți un pic răcoriți și un pic răzbunați.
# Mediocrul Nițu, procurorul general al României, a îngropat dosare de fraudă la referendumul de demitere a lui Băsescu din 2012.
# Liviu Dragnea, un Ceaușescu cu mustață, fascinat de China comunistă.
# Noua constituție, o imbecilitate.
# Ponta a inaugurat austostrăzi care nu există.
# Șova, bolnav de boala șefului lui de partid și de Guvern: mitomanie. De asfalt.
# Crin Antonescu habar n-are ce sistem de guvernămînt are România în noua constituție, cea pe care a construit-o ca șef al comisiei de revizuire a legii fundamentale.
# Ponta a inaugurat o șosea care se termină, brusc și tîmpit, în cîmp.
# Dragnea este, din punctul de vedere al lui Ponta, noua Udrea. Cu mustață. Dar dacă astea sînt gusturile premierului… Iar Șova e tras pe linia moartă a CFR pentru că autostrăzile ajung la A. Năstase.
# Mircea Diaconu poate transforma sute de politicieni care nu mai au dreptul la funcții publice în cetățeni cinstiți, pe banii noștri.
# Guvernul primește jumătate din informările SRI, Cotroceniul doar o treime.
Ce să nu ratați în presa scrisă de azi:
Nu mai ninge de o săptămînă, dar în județul lui Dragnea încă sînt drumuri blocate: „Deszăpezirea ar fi trebuit să fie realizată de firma Tel Drum, în spatele căreia s-ar afla, potrivit relatărilor din presă, liderul PSD. Societatea a câştigat în 2013 un contract de 68 de milioane de lei, pentru patru ani, tocmai pentru lucrări de deszăpezire a drumurilor judeţene din Teleorman” (România liberă)
Judecat pentru o fraudă colosală la referendumul de demitere a președintelui din 2012 și foarte aproape să fie cercetat într-un dosar de evaziune fiscală de peste opt milioane de euro (sursa), vicepremierul Liviu Dragnea fură în continuare. Da, fură. Fură cu Guvernul complice. Ultimul furt – de proporții epice – constă într-o insulă și un braț de Dunăre. Desigur, nu veți găsi numele lui Dragnea la beneficiarii direcți ai furtului, dar îl veți găsi în dreptul inițiatorului hotărîrii de Guvern care permite furtul (așa cum se explică într-o anchetă excelentă din Gândul).
„Dosarul la care faceţi referire se află în lucru la procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), fiind în faza actelor premergătoare”. Citatul face parte dintr-un răspuns trimis României libere de către Biroul de presă al PÎCCJ şi se referă la un dosar penal pentru evaziune fiscală în care este cercetată Bombonica Dragnea, soţia vicepremierului PSD Liviu Dragnea. Dosarul, aflat în lucru la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Teleorman din noiembrie 2011, a fost declinat către Parchetul General în decembrie 2012, după ce Dragnea a fost numit vicepremier în cabinetul Victor Ponta 2.
Marţi, 10 octombrie a.c., Camera Deputaţilor a decis că deputatul Cătălina Ştefănescu „aparţinînd Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru învăţămînt, ştiinţă, tineret şi sport la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în calitate de membru”. Cătălina Ştefănescu are 25 de ani, este absolventă a Facultăţii de Litere şi a Institutului Puşkin de la Moscova şi a fost aleasă în Teleorman, cu largul sprijin al vicepremierului Liviu Dragnea.
Acum șase luni, cînd începea ultimul congres al PSD, scriam că „Practic, pas cu pas, Ponta își numește cei mai loiali oameni în cele mai importante funcții din guvern și din partid. Spre deosebire de Adrian Năstase, care avea adversari de calibru atît în Executiv, cît și în PSD (Miron Mitrea și Dan Ioan Popescu, ca să nu îl mai pomenesc pe Ion Iliescu), Ponta nu se bate, în propriul partid, decît cu baronii locali. Care baroni locali, însă, devin din ce în ce mai slabi sau mai cumpărați (vezi cazul lui Marian Oprișan).” (sursa)
Din aprilie și pînă acum, însă, niște lucruri s-au schimbat: economic, România se apropie accelerat de sărăcie, apar taxe noi, absorbția fondurilor europene – în ciuda declarațiilor triumfalist-găunoase – e la cote mici, scandalurile împotriva lui Ponta se înmulțesc săptămînal (Roșia Montană, presiuni pe procurorii DNA, discriminarea presei printr-o nouă lege a insolvenței, trimiterea în judecată a lui Liviu Dragnea), lupta politică cu PNL e din ce în ce mai dură. Practic, în ultimele două-trei luni, Ponta și-a pierdut aplombul festivist de la congresul PSD și începe să piardă și procente de popularitate.
La instalarea recentă a șefilor de parchete (PG, DNA, DIICOT), premierul Ponta a dat o declarație de un grobianism politic și nedemocratic rar întîlnit: „Eu nu vreau să mai văd așa cum am văzut anul trecut, scene din anii ’50, cu procurori din vacanță care cercetează oameni de la țară” (sursa). Desigur, premierul se referea la dosarele penale pentru fraude la referendum, dosare deschise atît de către Parchetul General, cît și de către DNA. Evident, o astfel de declarație este impardonabilă, cîtă vreme Inspecția Judiciară (singura instituție căreia legea îi permite să analizeze munca și comportamentul magistraților) nu a decis că vreuna dintre anchetele din vara și toamna lui 2012, referitoare la referendum, a fost făcută cu încălcarea legilor.
Așadar, declarația lui Ponta este inadecvată, periculoasă și toxică. Nu doar că încalcă separația puterilor în stat, dar e o dovadă clară de autoritarism. Totuși, declarația premierului este al dracului de relevantă: de ce s-o fi referit Ponta tocmai la dosarele referendumului? Răspunsul e unul singur: Liviu Dragnea. Nu fraierii de prin PSD și PNL care au picat în dosare îl interesează pe Ponta, nu vreun primar de comună sau de oraș prins în anchete de procurori. Nici măcar ideea că, prin aceste dosare, se probează că referendumul a fost o mare minciună nu-l deranjează pe Ponta. Ci, o repet, doar Liviu Dragnea este obiectul supărării și frustrării premierului.
De ce, totuși? Pentru că, dacă dosarul lui Dragnea e trimis de DNA în instanță, Dragnea pleacă din Guvern, suspendat automat de către președintele Băsescu (așa zice Constituția României, cum am mai scris aici). Iar dacă Dragnea pleacă din Guvern, Ponta are o problemă uriașă în a mai controla PSD (mai ales acum, cînd USL stă să se încaiere). Tocmai de aceea, Daniel Morar, cel care și-a asumat public (fără precedent în mandatele lui la vîrful DNA!) comunicarea datelor despre fraudarea referendumului nu ar fi fost niciodată tolerat de Ponta la șefia Parchetului General (ceea ce, de asemenea, am scris aici).
Acum, dosarul lui Liviu Dragnea se află încă la DNA și vicepremierul României este urmărit penal. Au trecut opt luni și jumătate de cînd Dragnea este urmărit penal (sursa). Cum s-a ajuns aici? O cronologie ar fi foarte utilă:
29 iulie 2012: are loc referendumul de demitere a lui Traian Băsescu;
august 2012: Parchetul General deschide dosare penale referitoare la referendum pe mai multe fronturi (sursa);
6 septembrie 2012: DNA emite un comunicat prin care confirmă începerea urmării penale împotriva lui Liviu Dragnea pentru infracțiuni la legea referendumului (sursa);
9 septembrie 2012: într-o ieșire publică fără precedent în ambele lui mandate din fruntea DNA, Daniel Morar își asumă, în cursul cercetării penale, declarații năucitoare pentru USL: votul a fost fraudat în procentaje de 5-15%, DNA a putut investiga infracțiuni electorale (de competența parchetelor „obișnuite”) pentru că fusese implicat un înalt lider de partid (PSD): Liviu Dragnea (sursa);
1 octombrie 2012: Daniel Morar devine șef interimar al Parchetului General, după ce îi expiră și cel de-al doilea mandat Laurei Codruța Kovesi (sursa);
2 octombrie 2012: Laura Oprean devine șefă interimară a DNA, în locul lui Daniel Morar, ajuns interimar la PG (sursa);
9 octombrie 2012: alte 67 de persoane sînt urmărite penal pentru fraude la referendum coordonate de Liviu Dragnea (sursa);
7 martie 2013: Laura Oprean renunță la interimatul DNA, în locul ei este numit interimar Nistor Călin (sursa).
15 mai 2013: la șefia DNA este numită, prin decret prezidențial, Laura Codruța Kovesi (sursa).
Un calcul simplu arată că, la nici o lună după ce împotriva lui Liviu Dragnea a început urmărirea penală de către DNA (6 septembrie 2012), Daniel Morar a părăsit DNA (1 octombrie 2012). Din momentul în care Morar a părăsit DNA au trecut peste șapte luni și doi interimari: Laura Oprean și Nistor Călin. Nici unul din cei doi interimari, ambii loiali ai lui Daniel Morar, nu a reușit să trimită în judecată dosarul lui Liviu Dragnea. NICI UNUL! Și despre ce dosar vorbim? Despre un dosar în legătură cu care foarte calculatul și foarte zgîrcitul cu aparițiile publice Daniel Morar a vorbit la televizor la doar trei zile de la începerea urmării penale. Un eveniment pe cît de rar, pe atît de surprinzător: ca șeful DNA (acest șef al DNA, adică Daniel Morar) să vorbească despre un dosar aflat în lucru. Iar declarațiile lui Morar au fost dure și fără echivoc: „In toate sectiile verificate pana acum in dosarele DNA au fost constatate nereguli; sunt zeci de sectii de pe raza a cinci judete; in toate acestea s-au descoperit indicii sau probe ca votul a fost fraudat in proportie de 5%-10%-15%. (…) Infractiunile din legile electorale nu sunt de competenta DNA, ci a parchetelor obisnuite; daca in afara de aceste infractiuni gasim si unele de competenta DNA, atunci le putem instrumenta, pe principiul conexitatii; in cazul de fata este acel articol 13, pentru ca, asa cum reiese din actul procurorilor, s-a ajuns, cel putin in acest moment, la o concluzie ca lucrurile acestea nu au avut loc intamplator, semanau.” (sursa)
Practic, declarațiile lui Morar de la TV și comunicatele DNA l-au îngropat pe Dragnea. Dar numai la televizor. Pentru că, în DNA, nu s-a mai mișcat nimic. Cel puțin pînă acum. Sau, dacă s-a mișcat, nu s-a mișcat suficient de relevant încît Dragnea să fie trimis în judecată nici după opt luni și jumătate de la începerea urmării penale.
De ce nu l-au trimis nici Laura Oprean, nici Nistor Călin în judecată pe Dragnea? Sînt doar două răspunsuri: 1. dosarul e foarte complex și procurorii mai au nevoie de timp să adune probe; 2. dosarul e ținut la sertar din motive politice (am explicat mai sus ce tsunami ar fi pentru Ponta trimiterea în judecată a lui Dragnea).
Să cercetăm prima variantă: dosarul e foarte complex și procurorii mai au nevoie de timp să adune probe. Pentru orice om cu o inteligență medie și cu bun-simț, varianta aceasta nu stă în picioare. E suficient să citiți comunicatul DNA din 6 septembrie (aveți link-ul mai sus) și declarațiile lui Daniel Morar din 9 septembrie (link-ul mai sus, de asemenea). Sînt (și în comunicat și în declarațiile lui Morar) basculante de informații. Sînt adevărate lacuri de acumulare de la Vidraru de informații, de probe. Nu sînteți convinși? Atunci, ia aruncați-vă un ochi asupra unui articol din Gândul din 30 septembrie 2012 (aici). Ați citit? Dacă da, ați observat că e descris în amănunt sistemul informatic și telecomunicațional de fraudat referendumul. Ei, de unde credeți că sînt informațiile din articol? Ei, nu contează de unde sînt, important e că le aveau și procurorii DNA. Care erau blindați cu probe. Atît de blindați încît (atenție, EXCLUSIVITATE) își puneau foarte serios problema arestării lui Liviu Dragnea. Da, Dragnea a fost la un pas să fie arestat. Știți ce presupune cererea de arestare adresată de către un procuror instanței? Presupune un volum zdrobitor de probe. Ei bine, pe aceste probe, Liviu Dragnea o freacă bine mersi în continuare la DNA, fără să fie trimis în judecată.
De amuzament, să discutăm și a doua variantă: dosarul e ținut la sertar din motive politice. Sigur că eu nu cred în această variantă, Doamne ferește! Doar că, după analiza primei variante, cea de-a doua pare plauzibilă.
Concluzia e una singură și e tristă: „moștenitorii” Laura Oprean și Nistor Călin l-au trădat pe Daniel Morar, l-au făcut să pară ridicol și de rea-credință. L-au lăsat în offside: după ce Morar a pledat la TV vinovăția lui Dragnea și a strîns toate probele necesare la DNA, Oprean și Călin au ținut dosarul la sertar.
P.S. Acum, la mutare e Laura Codruța Kovesi. Faceți pariurile.