Ponta, oftică-te: azi, înainte să părăsească Bucureștiul, Victoria Nuland va avea o întîlnire tête-à-tête cu Mircea Geoană. Va fi, deci, ultima întîlnire a vizitei în România pentru Nuland. Anterior acestei vizite, oficialii americani de la București au analizat foarte atent situația politică din România și s-au uitat foarte atent la luptele de putere din PSD.
Etichetă: mircea geoană
În numai cîteva ore, azi, personaje ca tataia comunist Iliescu, prostănacul Geoană și regele învîrtelilor Vanghelie au devenit simpatici în comparație cu triada Dragnea – Ponta – Ghiță, triadă acompaniată de un cor gros de lingăi pragmatici. Dacă s-a putut ca Iliescu, Geoană și Vanghelie să devină frecventabili, vă dați seama cîtă ură publică este canalizată împotriva trioului Dragnea – Ponta – Ghiță?
Azi, Crin Antonescu promite că-și dă demisia de la șefia PNL. E tîrziu și degeaba. Pînă să ajungă aici, Crin Antonescu i-a dat voturi lui Geoană în 2009, apoi l-a făcut premier pe Ponta în 2012, i-a dus în Guvern pe penalii Silaghi, Fenechiu, Rușanu și Chițoiu și l-a creat și pe „independentul” Mircea Diaconu. Între timp, a participat exuberant și vitriolant la o tentativă de lovitură de stat în 2012, s-a rățoit la Merkel și alții de prin Europa și SUA, a complotat împreună cu PSD la distrugerea ANi și a DNA și s-a remarcat prin cel mai jenant mandat de președinte interimar pe care l-a văzut România.
„Procuratura din Norvegia acuza grupul Kongsberg de coruptie, in legatura cu livrarile de echipamente de comunicatii efectuate in Romania in perioada 1999-2008, a anuntat marti grupul norvegian, scrie Mediafax. Autoritatea Nationala Norvegiana pentru Investigarea si Inculparea Delictelor Economice si de Mediu (OKOKRIM)”, scrie Hotnews.ro în seara ruperii USL.
Cum Kongsberg e un nume pe care-l ții minte dacă trăiești pe malurile Dîmboviței, mi-am amintit că, acum opt ani, am confecționat (împreună cu Roxana Jipa) o anchetă taman pe acest subiect, adică pe subiectul achizițiilor publice ale Kongsberg în România. Iată un fragment din această anchetă (publicată în Academia Cațavencu): „Ministru de Interne intre 2000 si 2004. In calitatea asta, Rus (…) a venit cu ditamai contractul de electronice pentru un sistem de comunicatii al Ministerului de Interne (…) de la Kongsberg Defence Communication Norvegia.
Azi ar trebui ca Voicu Cătălin, cum e el citat la instanță, să afle dacă stă cinci ani în cantonament (cum ar zice Năstase Adrian) sau va slăbi în libertate. Și, ce coincidență simpatică, tot în această perioadă e fierbere mare pe numirile de șefi de parchete (Parchetul General și DNA). Dar de ce vorbesc eu de coincidența asta simpatică? Pentru că și cu asta se ocupa Voicu: negocia, între turul I și turul al II-lea ale prezidențialelor din 2009, cu soacra lui Geoană (Margareta Costea), exact numirile de șefi de parchete. Desigur, la schimb cu rezolvarea dosarelor penale ale Margaretei Costea, impostoarea revoluției din ’89. Ca să nu uităm, deși nu au trecut nici patru ani de la întîlnirea Cătălin Voicu – Margareta Costea și fix trei ani de cînd am scris, în exclusivitate, despre asta (și aici).
Sau despre asemănările dintre marii oameni de stat. Sesizați diferențele.
Ce complexă este viața, doamnelor și domnilor… (aceste puncte de suspensie exprimă melancolia pe care cetățeanul obișnuit, mai puțin metafizic, o simte cînd face această considerație adîncă). Mai zilele trecute, vă ceream ajutorul pentru un biet oengist cu mințile rătăcite. Dar uitam că viața asta complexă e chiar foarte complexă: bietul oengist nu e deloc biet, pentru că pe el îl iubește și susține un ditamai omul de stat. Iar pe omul de stat îl iubește și susține un ditamai turnătorul de stat. Iar toți trei îl necăjesc pe ditamai micuțul de partid.
Nu e așa că e complex?
Cică PSD se rupe-n două (că-n ouă nu se mai poate, de cînd nu mai e Năstase președinte) pentru că Geoană vrea să fugă cu adepții la PC-ul lui Felix. Dar cică e numai zvon, deocamdată. Păi, o fi zvon, da’ a fost pregătită mișcarea asta încă din vară, nu chiar de azi, de ieri. Ia uitați-vă la poza asta de mai jos,
ce vedeți? Îi vedeți cumva pe Mircică și pe Felix la aceeași masă, sub aceeași umbrelă a dezvoltării poporului? Păi, îi vedeți, normal că-i vedeți, că de asta și-au și făcut poza asta: ca să fie văzuți.
P.S. Mai multe despre asocierea celor doi, aici.
Încep prin a-mi cere scuze față de inteligența voastră, pe care v-am insultat-o în titlu: de dragul parafrazei, l-am făcut pe Geoană „domn”. Or, noi toți știm că, pentru apelativul ăsta, e nevoie de un minim de bun-simț. În cazul lui Geoană, e vorba de acel bun-simț vecin cu conștiința. Pe care șeful Senatului nu o are. El, de fapt, nu e prost, cît inconștient că e prost. Abia asta îl transformă în ultramegahiperpenibilul care e azi. Da’ să trecem, vorba lui SOV, că nu asta ne interesează acum. Ci, la cestiune: la ce bună toată încercarea asta iluzorie a lui Geoană de a se justifica? Cui îi mai folosește? În cine mai poate lovi acum, după ce a trecut pînă și parastasul nopții prezidențiale a lui Geoană? Că eu mă tot întreb dar nu reușesc neam să înțeleg. Decît că, vorba poveștii, dacă a făcut-o cu capul lui, prost cap a avut, iar dacă l-a sfătuit cineva, prost sfat i-a dat.
P.S. S-au mai întrebat și alții aceleași lucruri și au găsit și explicații. La care, admit, mă gîndisem și eu. Doar că nu văd cum porcăiala asta din PSD ar putea să-i facă unui partid care încă e perceput (în 2010, după șase ani de opoziție!) ca fesenist, comunist și corupt vreun serviciu de imagine sau să-l urce în sondaje.
Ciutacu suferă. Dacă ar avea un platou de televiziune la îndemînă, poate că i-ar da cu poșeta în cap, l-ar zgîria, l-ar scuipa, l-ar trage de păr. Și toate astea cu pasiune (nu că altădată nu ar mai fi jucat și el cîte un rolișor, să dea bine la cameră, dar de data asta totul ar fi sincer și greu, cum numai dezamăgirea fatală și consumată poate să fie). Cum, pe cine? Pe Mircea, dragă! Pe Mircea ăla pe care, în adresare directă, Victor îl acuză, îl demonizează, îl înjură de mama mamei lui (metaforic, desigur, dar în plin): „Ai frant destine, ai nenorocit oameni, ai aruncat milioane de oameni in ghearele disperarii si nu vrei sa admiti ca esti unicul vinovat. Singurul lucru intelept pe care l-ai mai putea face, dar n-am sperante ca-l vei si pune in practica, fiindca esti prea las pentru asta, e sa dispari, pentru totdeauna, din viata publica. Nu te gandi la istorie, esti prea mic pentru ele, nu vei lasa in urma ta mai mult de-o virgula sau un P.S. concesiv in manualele alternative. Esti condamnat sa figurezi la “si altii”…” (aici)
Dacă nu aș fi știut că e vorba de Geoană, mai-mai că mi-ar fi venit să lăcrimez, ca la o reeditare Brokeback Mountain, dar pe scenariul lui Țociu și Palade și filmat de Mircea Badea din șpagat. Așa, abia m-am abținut să nu fac pe mine de rîs.