Poate ați văzut zilele astea știrea că cel puțin jumătate de milion de pakistanezi s-au aliniat frumos să vină în România la lucru. Nu e chiar un banc ca la Radio Erevan, ci ca la Radio Islamabad: de fapt, nu e nimic stabilit, ci doar o intenție a nu se știe cui.
„Ambasadorul României în Pakistan, Nicolae Goia, a discutat cu asistentul principal al premierului de la Islamabad în problemele pakistanezilor de pretutindeni despre aducerea de muncitori pakistanezi în țara noastră, potrivit unui comunicat al Ministerului informației de la Islamabad.
Sursa citată mai arată că cei doi oficiali, care s-au întâlnit miercuri, au convenit și instituirea unui mecanism menit să ofere siguranță lucrătorilor pakistanezi, în condițiile în care ambasadorul Nicolae Goia a subliniat că România are nevoie de forță de muncă suplimentară și potențialul de a absorbi aproximativ un milion de lucrători calificați și necalificați din toată lumea.
Potrivit comunicatului, diplomatul român a mai explicat că, de exemplu, țara noastră are nevoie de mii de șoferi, de medici, ingineri, muncitori în construcții și specialiști IT.
Ambii demnitari au convenit să elaboreze un plan și să constituie unui grup de lucru alcătuit din funcționari ai misiunii României la Islamabad și ai Ministerului de Externe pentru a elabora un mecanism care să elimine exploatarea lucrătorilor în țara gazdă.”, conform G4Media.
Oficial, însă, planul despre care aberează Goia nu există, nu s-a încheiat nici un acord între România și Pakistan.
Nu e de mirare, dacă ne uităm în CV-ul ambasadorului României în Pakistan: „Niculaie Goia are o pensie (…) mare: 144.000 de lei.
Dar de ce ne interesează Goia? Pentru că, după ce a fost adjunct la Serviciul de Informații Externe în 2004-2005, s-a <transferat> în diplomație. Mai întâi, a fost ambasador în Emiratele Arabe Unite iar acum este ambasador în Pakistan. Conform declarației de avere, pe lângă pensia militară de 12.000 de lei lunar, încasează anual de la MAE 62.000 USD și 22.923 lei.” (Newsweek)
(sursa foto: islamabad.mae.ro)