Acum două luni, pe 10 martie, Curtea Constituțională a făcut publică motivarea deciziei prin care lăsa SRI fără drept de a face interceptări în dosare penale. Cu acea ocazia, pe site-ul SRI a apărut prompt o declarație de câteva paragrafe a șefului SRI (vezi aici). Deși lemnoasă în formă, tonul șefului SRI era tăios și revanșard: „Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, proliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale.”
Etichetă: sri
1. Voi ști exact în ce a constat relația SRI – DNA (dar și SRI – orice alt parchet):
a.câte interceptări au ajuns în dosare prin efectul unui mandat judecătoresc cerut de procuror și câte interceptări au ajuns în dosare prin efectul unui mandat judecătoresc cerut de SRI pe „siguranță națională” (prin intermediul procurorului general – care procuror general, a propos, nu am prea auzit să se opună cererilor SRI, deși legea îi permite);
Control civil asupra SRI nu există. Dar, cică, ar exista unul parlamentar.
De ce să te asculte procurorul și nu sereistul? Pentru că procurorul e controlat public de judecător
Fără prea mulți termeni juridici, articole de lege și argumentări stufoase, chestiunea interceptărilor de comunicații se reduce la controlul informațiilor. Dacă informațiile provenite din interceptarea comunicațiilor sunt utile în probarea unei infracțiuni, acestea vor fi folosite într-un dosar penal. Iar un dosar penal este public în faza de instanță, așadar controlul civil asupra acestei intruziunii în viața personală este maxim. Dacă, însă, informațiile provenite din interceptarea comunicațiilor nu sunt utile în probarea unei infracțiuni, aceste informații trebuie distruse. Dar când aceste informații inutile pentru demonstrarea unei infracțiuni se află și în posesia unui serviciu de informații, a cărui activitate este eminamente nepublică, cine ne garantează că informațiile nu sunt folosite în scopuri mai puțin legitime?
30 ianuarie 2015: Elena Udrea acuză binomul Coldea (SRI) – Kovesi (DNA) că ar fi conspirat împotriva ei; la pachet, Udrea îl „deconspiră” și pe Sebastian Ghiță, care ar fi beneficiat de sprijinul SRI (sursa);
30 ianuarie 2015: Sebastian Ghiță îi răspunde Elenei Udrea: „Nu vreau sa ma refer la actiunie dansei dar cred ca DNA a comunicat o chestiune oficiala: doamna Udrea e inculpata si ataca institutiile la fel cum o fac toti cei inculpati. Cred ca toti trebuie sa avem incredere in ratiunea si in pregatirea procurorilor” (sursa);
Cel mai important pasaj din interviul acordat de Daniel Morar azi (aici) este cel referitor la rolul SRI într-un dosar penal. Dincolo de politețea și eleganța discursului lui Morar, cîteva adevăruri dure, tăioase transpar din interviul fostului șef DNA.
Eduard Raul Hellvig este noul șef al Serviciului Român de Informații. Încă de săptămîna trecută, cu o zi înainte de ședința plenului reunit al Parlamementului (amînată pentru ieri) în care trebuia validat prin vot șef al SRI, Hellvig devenea vedetă în presa americană cu o declarație cel puțin iresponsabilă pentru funcția la care aspira.
Obișnuiți-vă cu figura rigidă și impasibilă a lui Klaus Iohannis. Încercați să vă acomodați și cu zîmbetul lui din toți dinții, care-i strică uneori morga burgheză de neamț rigid. Și uitați de „Santa Klaus”, alintul din noiembrie 2014. Pregătiți-vă să aveți de-a face cu Kaiser Iohannis.
Aleatoriu, niște ziceri care se vor impuse ca adevăruri zilele astea de către unii:
– Udrea e cinstită, da’ o lucrează serviciile;
Hrebenciuc, Adam, Sârbu, Chiuariu, Cocoș, Udrea, Sandu, Pinalti, Videanu etc șamd. Mulți. Dosare grele. Sume exorbitante. Prejudicii imense. Foarte bine. Și mai urmează.