Exact acum doi ani, pe 8 mai 2012, premierul Victor Ponta semna Hotărîrea 419 prin care „Bocăneanu Emanoil-Cătălin” devenea prefect de Galați. Un an și jumătate mai tîrziu, în noiembrie 2013, același Ponta îl demitea pe Bocăneanu, care tocmai fusese arestat pentru trafic de influență, șantaj, delapidare și abuz în serviciu.
Iar azi aflăm că fostul prefect Bocăneanu „s-a întâlnit cu un bărbat pentru a încerca să negocieze angajarea unui asasin pentru uciderea unuia dintre denunţătorii din dosarul în care fostul prefect a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie” (sursa). Încălcînd, astfel, condițiile de eliberare condiționată, Bocăneanu a fost arestat din nou.
Etichetă: victor ponta
Premierul României a declarat pe 2 mai a.c., la o acțiune electorală a Tineretului Social-Democrat, că „Aceste studii (de fezabilitate în vederea construcției unor tronsoane de autostradă – n.r.) nu sunt făcute din bani de la buget, ci din fondurile europene pe 2007-2013”. Cu două săptămîni înainte, însă, pe 16 aprilie a.c., același premier Victor Ponta aprobase și semnase bugetul de venituri și cheltuieli al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) pe 2014. Adică bugetul instituței care se ocupă de contractarea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzi și, ulterior, de construirea autostrăzilor. În totală contradicție cu declarația electorală a lui Ponta, bugetul CNADNR prevede că anul acesta sînt disponibile „venituri din fonduri europene” de 0,00 (zero) lei și „cheltuieli eligibile din fonduri europene” tot de 0,00 (zero) lei.
În atenția lui Victor Ponta: Mugur Isărescu nu este membru al PDL, nici al PNL, nici al PMP și nici măcar al PPDD; Mugur Isărescu nu este vreun politruc penibil școlit pe la vreo tabără de vară de partid despre cum să repete papagalicește la tv mesajele unor comunicatori rupți de realitate; Mugur Isărescu este guvernatorul Băncii Naționale a României. Tocmai de aceea, Isărescu pricepe mai mult despre economie și despre funcționarea unei țări decît va fi în stare Ponta vreodată să înțeleagă.
Ați aflat deja, presupun, că în Monitorul oficial a fost publicat un ordin comun al mai multor instituții și ministere „pentru aprobarea formei și conținutului certificatului medical eliberat de medicul de familie, care urmează să fie prezentat de tineri la comisia locală de recrutare-încorporare pe timpul stării de asediu, al mobilizării și al stării de război”. Ordinul cu pricina a fost publicat în Monitorul oficial acum două zile, pe 28 aprilie a.c.
Întrebat de niște jurnaliști care sînt „tinerii” care vor fi „recrutați-încorporați”, ministrul Apărării, Mircea Dușa, a glăsuit așa: „Se referă la profesioniști. A existat și până acum certificatul acela. Doar s-a reactualizat, a fost completat cu câteva elemente” (sursa).
Serios?
Socialiștilor nu le place școala. În general, băieții ăștia sînt niște cretini turbulenți care ajung la putere cu mesaje și promisiuni oligofren-proletare de care nu se pot ține niciodată. Dar nu e de mirare că nu le place școala: dacă ar face studii, socialiștii s-ar prinde repede că doctrina lor e o mizerie inaplicabilă destinată celor la fel de neșcoliți, dar mult mai săraci față de ei, care ajung lideri politici.
Și, pentru că teoria asta trebuia probată cu vîrf și îndesat, România a fost cadrul perfect pentru o mică lecție practică: întîlnirea dintre un plagiator care a mințit ca să poată termina liceul și un ucenic de librar care nici măcar nu a terminat liceul. Primul este Victor Ponta, premierul socialist al României, al doilea este Martin Schulz, președintele Parlamentului European și șeful socialiștilor europeni.
Mîine, PSD și anexele PC și UNPR se adună la Romexpo să se lanseze oficial în campania pentru europarlamentare. Unii spun că surpriza parangheliei electorale va fi prezența lui George Maior, șeful SRI. Al cărui rol va fi de copilot al lui Ponta în drumul spre Cotroceni. Conform acelora care susțin asta, actualul premier își va anunța candidatura la prezidențiale în tandem cu șeful SRI ca viitor premier.
Dacă ai ghinionul să moderezi o emisiune la TV, trebuie să educi poporul cu televizorul, că altfel te amendează CNA. Nu ai voie, adică, să le spui unora chiar ce-ți trece prin cap, chiar dacă știi că, în clipa în care ai face-o, niște oameni (și nu puțini) s-ar simți un pic răcoriți și un pic răzbunați.
După accidentul aviatic din Apuseni, cînd pilotul Adrian Iovan și studenta Aura Ion au murit, Ponta a mai ouat o mărgică: Comitetul Național pentru SItuații Speciale de Urgență (CNSSU). Totul, printr-o Hotărîre de Guvern, în februarie a.c. După două luni, adică pe 8 aprilie a.c., Ponta a prezentat propagandistic sala de ședințe a CNSSU: monitoare cu hărți frumos colorate, fotolii din piele albă și miniștri claie peste grămadă, bașca șeful SRI și procurorul general al României prezenți la sceneta premierului.
O decizie a premierului din 10 martie a.c. îi conferă superputeri vicepremierului Gabriel Oprea. Conform acestei decizii, Oprea „va aviza documentele emise de ministerele şi instituţiile cu atribuţii în respectivele domenii”. Deși i s-a solicitat oficial să comunice care sînt „documentele”, dar și „ministerele și instituțiile” cu atribuți în domeniile apărării, ordinii publice și siguranței naționale, Executivul a refuzat să răspundă. Legea accesului la informații publice (544/2001) prevede un termen maxim de 30 de zile pe care instituțiile publice îl au la dispoziție pentru a răspunde solicitărilor jurnaliștilor și cetățenilor.
Traian Băsescu, 15 aprilie 2014: „Singurul element de care imi aduc aminte legat de procurorul Ponta a fost declaratia mamei procurorului Panait, ca Ponta a fost ultimul care l-a vazut in viata, in rest, nu imi aduc aminte de nimic remarcabil legat de Ponta” (sursa).
Cu această declarație, președintele a redeschis, public, dosarul morții procurorului Cristian Panait. Un dosar închis în 2012 fără a lămuri cum, de fapt, a murit procurorul Panait. Pînă și o publicație ca luju.ro, o falangă a anteniștilor lui Felix, remarcă ciudățeniile dosarului: Panait „s-a sinucis”, conform unei expertize psihiatrice post-mortem (sursa).