Pentru Ponta, nu a fost suficient că a politizat un banal dosar penal care-l privește și că a acuzat DNA de încălcare a mecanismelor democratice, în tentativa lui jalnică de a-și salva pielea. Nu, nici pe departe, procurorii au ajuns prea departe pentru ca Ponta să mai poată invoca doar mantra justiției politizate (culmea ironiei, acuza se duce spre omul pe care chiar Ponta l-a niminalizat pentru șefia DNA, adică spre Laura Codruța Kovesi). Nu, Ponta a mers extraordinar de jos: și-a folosit unul din copiii minori pentru a se apăra.
Acum vreo două-trei sute de ani, Victor Viorel Ponta ar fi fost un domnitor fanariot impecabil: slugă pe de o parte și șpăgar feroce pe de alta. Acum două-trei sute de ani, fanarioții erau slugile sultanului de la Stanbul și stăteau cu ciubota pe boierii țării, cărora le ofereau dregătorii pe bani. Azi, Ponta e sluga unor băieți din servicii (dar și sclavul propriei imposturi) și, în același timp, stăpînul hienelor pesediste tinere, pe care le promovează în haită pe bani.
Cazul „Mitsubishi” e exemplar.
Toată afacerea Șova – Turceni – Rovinari a fost concepută și orchestrată, de la bun început, de către Ponta. Șova nu a avut decît un rol de executant, de fraier băgat la înaintare, al cărui singur rol era acela de cărăuș de bani: de la Turceni și Rovinari la el și la Ponta.
Iată, mai jos, probele.
Ponta era atît de îngrozit de dosarul lui penal de la DNA încît a fost în stare să scoată un jurnalist de pe TV doar ca să nu se vorbească despre asta (sursa). Acum două luni, cînd știrea a apărut, părea imposibil ca premierul să ajungă la DNA. Azi, însă, imposibilul a devenit posibil.
Pe 20 octombrie 2014, cu două săptămîni înainte de vot, vă scriam așa: „Mergeți la vot. Dar nu votați Ponta. Votați pe cine vreți voi, pe oricine. Dar nu pe Ponta. Ponta a devenit un naș mafiot veritabil care folosește instituțiile statului pentru furt instituțional. Și, întocmai unui naș mafiot, legăturile din sistem sînt de familie: pe de o parte, socrul Ilie Sârbu, pe de alta, cel mai bun prieten al premierului, Dan Șova.” (sursa)
În decembrie 2014, Ponta susținea, cu moaca aia a lui relaxată, de tîrtan securistoid în vigoare, că va demisiona dacă DNA începe urmărirea penală în ce-l privește (sursa). Atunci, Ponta se referea la dosarul alegerilor din străinătate din noiembrie 2014, dar argumentul lui se aplică tuturor urmăririlor penale: „Nu vreau să se spună că România are un premier urmărit penal.„.
Ponta e la DNA (sursa). Din informațiile mele, este vorba despre banii primiți de la Dan Șova, prin fosta casa de avocatură a senatorului PSD proaspăt salvat de la arest de colegii parlamentari.
Citesc o știre apărută acum și nu-mi vine să cred: Rompetrol a cerut intrarea în insolvență (sursa). Teoria optimistă spune că insolvența e menită să salveze o companie de la faliment, să-i permită companiei reorganizarea și revenirea pe profit. Realitatea din teren, însă, arată că cele mai multe companii intrate în insolvență se duc dracului mai devreme sau mai tîrziu. Iar pînă se duc dracului trag după ele în faliment multe alte companii care au de încasat bani de la acea companie.
Cel mai important pasaj din interviul acordat de Daniel Morar azi (aici) este cel referitor la rolul SRI într-un dosar penal. Dincolo de politețea și eleganța discursului lui Morar, cîteva adevăruri dure, tăioase transpar din interviul fostului șef DNA.
Februarie 2015: senatorul PNL Varujan scapă de începerea urmăririi penale (cerută de DIICOT) cu largul sprijin al președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și, degur, cu voturile majorității PSD, ba chiar și cu ceva voturi de la PNL.
Iunie 2015: senatorul PSD Dan Șova scapă de un eventual arest (cerut de DNA) cu largul sprijin al președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și, degur, cu voturile majorității PSD.
Nimic, dar absolut nimic întîmplător în cele două evenimente: patrulaterul Tăriceanu – Vosganian – Șova – Ponta lucrează cu mult succes la furat milioane de euro de la stat încă din 2007.