Într-un târziu, DNA s-a hotărât: a cerut urmărirea penală a lui Gabriel Oprea (sursa). Deocamdată, doar pentru folosirea abuzivă a coloanei oficiale. Două dosare mult mai grele, însă, stau și așteaptă. Unul din ele de ani de zile. Și nu întâmplător.
Etichetă: laura codruța kovesi
Pe Tăriceanu îl știam manechin, papagal, amator de mașini scumpe, dealer auto, prieten cu Dinu Patriciu, lacheu al lui Ponta, un fel de liberal, premier catastrofal, președinte al Senatului în lesă. Azi, însă, am aflat cu toții că Tăriceanu este, în același timp, și procuror, dar și judecător.
Dan Turturică i-a luat un interviu excelent Laurei Codruța Kovesi, șefa DNA. Turturică pune întrebări foarte directe, fără menajamente. Recunosc că aș fi vrut ca și răspunsurile să fie la fel de tranșante. Unele nu au fost, însă. Cele referitoare la dosarele lui Victor Ponta, de exemplu, sînt defensive și descoperă cîteva vulnerabilități care arată că ofensiva anticorupție fără precedent a DNA are și breșe.
Sezonul „Anticorupție 2015” este condus spre un viitor luminos de cuplul Nițu – Kovesi, acești Bonnie și Clyde ai procurorilor români. Ideea fixă care-i mînă pe amîndoi în luptă este că Ponta e un înger care luptă în fiecare zi să ne salveze de la apocalipsă în timp ce Băsescu e dracu’ gol.
Dragă Laura Codruța,
Mișto paranghelia televizată cu Nuți, a avut de toate: suspans, dramă, comedie. Și nici nu se anunță cu happy end, deci prevăd un blockbuster cu multe sequel-uri. Ca să citez un clasic: popcorn avem!
Ca să nu-i chinuie pe procurorii DNA cu dilema autosesizării în cazul Coldea – Cocoș – Ghiță (dilemă care sună așa: dacă ne autosesizăm din interviul dat de Udrea, o să ne acuze SRI că-i facem jocul Elenei Udrea; dacă nu ne autosesizăm, o să zică ăia care antipatizează SRI că sîntem securiști), Elena Udrea a plasat și un denunț la DNA. Ceea ce rezolvă, tehnic, dilema: procurorii nu mai trebuie să se autosesizeze, au fost deja obligați prin depunerea denunțului să facă acte premergătoare în vederea deschiderii unui dosar penal.
12 decembrie. 10.47. Nu mă pot mișca. Cred că nu mă dau jos din pat azi. M-a făcut praf Codruța aseară. După ce am sunat-o toată ziua, i-am dat sms-uri, am vorbit cu șeful SPP să-l sune pe sepepistul Codruței să-i transmită că vreau să vorbim, abia pe la zece seara m-a contactat. Adică a venit sepepistul meu și mi-a arătat un sms de la sepepistul ei: „Mesaj de la sefa mea pt sefu tau: acum pot vb, santinplat kva?”.
Turnătorul securist Felix o amenință pe șefa DNA că o toarnă la ambasadele de la București și la cancelariile occidentale. De ce face asta turnătorul securist Felix? Ca să acopere dubioasa amînare obținută la ultimul termen al dosarului ICA de pe 10 iunie.
La instalarea recentă a șefilor de parchete (PG, DNA, DIICOT), premierul Ponta a dat o declarație de un grobianism politic și nedemocratic rar întîlnit: „Eu nu vreau să mai văd așa cum am văzut anul trecut, scene din anii ’50, cu procurori din vacanță care cercetează oameni de la țară” (sursa). Desigur, premierul se referea la dosarele penale pentru fraude la referendum, dosare deschise atît de către Parchetul General, cît și de către DNA. Evident, o astfel de declarație este impardonabilă, cîtă vreme Inspecția Judiciară (singura instituție căreia legea îi permite să analizeze munca și comportamentul magistraților) nu a decis că vreuna dintre anchetele din vara și toamna lui 2012, referitoare la referendum, a fost făcută cu încălcarea legilor.
Așadar, declarația lui Ponta este inadecvată, periculoasă și toxică. Nu doar că încalcă separația puterilor în stat, dar e o dovadă clară de autoritarism. Totuși, declarația premierului este al dracului de relevantă: de ce s-o fi referit Ponta tocmai la dosarele referendumului? Răspunsul e unul singur: Liviu Dragnea. Nu fraierii de prin PSD și PNL care au picat în dosare îl interesează pe Ponta, nu vreun primar de comună sau de oraș prins în anchete de procurori. Nici măcar ideea că, prin aceste dosare, se probează că referendumul a fost o mare minciună nu-l deranjează pe Ponta. Ci, o repet, doar Liviu Dragnea este obiectul supărării și frustrării premierului.
De ce, totuși? Pentru că, dacă dosarul lui Dragnea e trimis de DNA în instanță, Dragnea pleacă din Guvern, suspendat automat de către președintele Băsescu (așa zice Constituția României, cum am mai scris aici). Iar dacă Dragnea pleacă din Guvern, Ponta are o problemă uriașă în a mai controla PSD (mai ales acum, cînd USL stă să se încaiere). Tocmai de aceea, Daniel Morar, cel care și-a asumat public (fără precedent în mandatele lui la vîrful DNA!) comunicarea datelor despre fraudarea referendumului nu ar fi fost niciodată tolerat de Ponta la șefia Parchetului General (ceea ce, de asemenea, am scris aici).
Acum, dosarul lui Liviu Dragnea se află încă la DNA și vicepremierul României este urmărit penal. Au trecut opt luni și jumătate de cînd Dragnea este urmărit penal (sursa). Cum s-a ajuns aici? O cronologie ar fi foarte utilă:
29 iulie 2012: are loc referendumul de demitere a lui Traian Băsescu;
august 2012: Parchetul General deschide dosare penale referitoare la referendum pe mai multe fronturi (sursa);
6 septembrie 2012: DNA emite un comunicat prin care confirmă începerea urmării penale împotriva lui Liviu Dragnea pentru infracțiuni la legea referendumului (sursa);
9 septembrie 2012: într-o ieșire publică fără precedent în ambele lui mandate din fruntea DNA, Daniel Morar își asumă, în cursul cercetării penale, declarații năucitoare pentru USL: votul a fost fraudat în procentaje de 5-15%, DNA a putut investiga infracțiuni electorale (de competența parchetelor „obișnuite”) pentru că fusese implicat un înalt lider de partid (PSD): Liviu Dragnea (sursa);
1 octombrie 2012: Daniel Morar devine șef interimar al Parchetului General, după ce îi expiră și cel de-al doilea mandat Laurei Codruța Kovesi (sursa);
2 octombrie 2012: Laura Oprean devine șefă interimară a DNA, în locul lui Daniel Morar, ajuns interimar la PG (sursa);
9 octombrie 2012: alte 67 de persoane sînt urmărite penal pentru fraude la referendum coordonate de Liviu Dragnea (sursa);
7 martie 2013: Laura Oprean renunță la interimatul DNA, în locul ei este numit interimar Nistor Călin (sursa).
15 mai 2013: la șefia DNA este numită, prin decret prezidențial, Laura Codruța Kovesi (sursa).
Un calcul simplu arată că, la nici o lună după ce împotriva lui Liviu Dragnea a început urmărirea penală de către DNA (6 septembrie 2012), Daniel Morar a părăsit DNA (1 octombrie 2012). Din momentul în care Morar a părăsit DNA au trecut peste șapte luni și doi interimari: Laura Oprean și Nistor Călin. Nici unul din cei doi interimari, ambii loiali ai lui Daniel Morar, nu a reușit să trimită în judecată dosarul lui Liviu Dragnea. NICI UNUL! Și despre ce dosar vorbim? Despre un dosar în legătură cu care foarte calculatul și foarte zgîrcitul cu aparițiile publice Daniel Morar a vorbit la televizor la doar trei zile de la începerea urmării penale. Un eveniment pe cît de rar, pe atît de surprinzător: ca șeful DNA (acest șef al DNA, adică Daniel Morar) să vorbească despre un dosar aflat în lucru. Iar declarațiile lui Morar au fost dure și fără echivoc: „In toate sectiile verificate pana acum in dosarele DNA au fost constatate nereguli; sunt zeci de sectii de pe raza a cinci judete; in toate acestea s-au descoperit indicii sau probe ca votul a fost fraudat in proportie de 5%-10%-15%. (…) Infractiunile din legile electorale nu sunt de competenta DNA, ci a parchetelor obisnuite; daca in afara de aceste infractiuni gasim si unele de competenta DNA, atunci le putem instrumenta, pe principiul conexitatii; in cazul de fata este acel articol 13, pentru ca, asa cum reiese din actul procurorilor, s-a ajuns, cel putin in acest moment, la o concluzie ca lucrurile acestea nu au avut loc intamplator, semanau.” (sursa)
Practic, declarațiile lui Morar de la TV și comunicatele DNA l-au îngropat pe Dragnea. Dar numai la televizor. Pentru că, în DNA, nu s-a mai mișcat nimic. Cel puțin pînă acum. Sau, dacă s-a mișcat, nu s-a mișcat suficient de relevant încît Dragnea să fie trimis în judecată nici după opt luni și jumătate de la începerea urmării penale.
De ce nu l-au trimis nici Laura Oprean, nici Nistor Călin în judecată pe Dragnea? Sînt doar două răspunsuri: 1. dosarul e foarte complex și procurorii mai au nevoie de timp să adune probe; 2. dosarul e ținut la sertar din motive politice (am explicat mai sus ce tsunami ar fi pentru Ponta trimiterea în judecată a lui Dragnea).
Să cercetăm prima variantă: dosarul e foarte complex și procurorii mai au nevoie de timp să adune probe. Pentru orice om cu o inteligență medie și cu bun-simț, varianta aceasta nu stă în picioare. E suficient să citiți comunicatul DNA din 6 septembrie (aveți link-ul mai sus) și declarațiile lui Daniel Morar din 9 septembrie (link-ul mai sus, de asemenea). Sînt (și în comunicat și în declarațiile lui Morar) basculante de informații. Sînt adevărate lacuri de acumulare de la Vidraru de informații, de probe. Nu sînteți convinși? Atunci, ia aruncați-vă un ochi asupra unui articol din Gândul din 30 septembrie 2012 (aici). Ați citit? Dacă da, ați observat că e descris în amănunt sistemul informatic și telecomunicațional de fraudat referendumul. Ei, de unde credeți că sînt informațiile din articol? Ei, nu contează de unde sînt, important e că le aveau și procurorii DNA. Care erau blindați cu probe. Atît de blindați încît (atenție, EXCLUSIVITATE) își puneau foarte serios problema arestării lui Liviu Dragnea. Da, Dragnea a fost la un pas să fie arestat. Știți ce presupune cererea de arestare adresată de către un procuror instanței? Presupune un volum zdrobitor de probe. Ei bine, pe aceste probe, Liviu Dragnea o freacă bine mersi în continuare la DNA, fără să fie trimis în judecată.
De amuzament, să discutăm și a doua variantă: dosarul e ținut la sertar din motive politice. Sigur că eu nu cred în această variantă, Doamne ferește! Doar că, după analiza primei variante, cea de-a doua pare plauzibilă.
Concluzia e una singură și e tristă: „moștenitorii” Laura Oprean și Nistor Călin l-au trădat pe Daniel Morar, l-au făcut să pară ridicol și de rea-credință. L-au lăsat în offside: după ce Morar a pledat la TV vinovăția lui Dragnea și a strîns toate probele necesare la DNA, Oprean și Călin au ținut dosarul la sertar.
P.S. Acum, la mutare e Laura Codruța Kovesi. Faceți pariurile.
Acum exact o săptămînă, pe 1 aprilie, cînd încă Ponta nu mersese la CSM, nu se răzgîndise (cel puțin aparent) preț de jumătate de zi și nu propusese încă dubletul exploziv Kovesi – Nițu la DNA & PG, scriam că premierul român este obligat (de UE!) să rezolve problema numirilor de șefi în parchete repede și eficient (pentru condițiile date, nu pentru o situație ideală în care principiile sînt imuabile). Scriam atunci un text intitulat „Ponta nu mai are timp de scenete”. Și argumentam în cîteva puncte.
Spuneam, printre altele, că „Ponta nu a jucat o scenetă atunci cînd a spus că nu exclude varianta propunerii Laurei Codruța Kovesi la șefia DNA, care are atît susținere europeană, cît și americană”. Patru zile mai tîrziu, pe 5 aprilie, atît ambasada americană la București (aici) cît și cea britanică (aici) au confirmat susținerea la care mă refeream. Pînă în acest moment, nici unul din supărații-indignații pe mutarea lui Ponta & Băsescu nu s-au luat la harță cu americanii & britanicii (dar despre tăcerea asta, poate cu altă ocazie).
Mai scriam și că Ponta nu-și mai permite nici o zi de întîrziere în numirea de șefi la parchete pentru că „România este țară cu drepturi depline a Uniunii Europene. Da, e adevărat, România are un MCV legat de picior, dar chiar și așa este de neconceput ca o țară UE să aibă, de cîteva luni bune, interimari la șefia celor mai importante parchete (Parchetul general și DNA). Tocmai de aceea, nu numai că e ultraurgent ca șefii de parchete să fie numiți, dar e mai mult decît necesar ca procurorii propuși de Ponta și acceptați de Băsescu să reprezinte așteptările de integritate cerute de UE. Este ultranecesar. Iar Ponta știe asta. Și știe foarte bine”. Dar și pentru că „după raportul MCV dezastruos de la începutul anului și interdicția pe Schengen, România nu-și permite pași greșiți. Sancțiuni cuantificabile în bani (suspendarea unor fonduri europene, de exemplu) sînt destul de probabile în cazul prelungirii crizei numirilor în parchete. Iar asta ar transforma guvernul Ponta II într-unul de subzistență și l-ar duce pe Ponta în postura de perdant politic și electoral pe termen lung”.
Așadar, Ponta a jucat atît cartea politică personală, cît și cartea interesului național (oricît de ipocrit ar suna). Azi, unul din criticii lui Ponta, remarcă același lucru: „Dl. Ponta a adus, de curînd, în discuţie, două principii care mi se par esenţiale: 1. A fi atent la valorile şi recomandările Uniunii Europene nu e a fi obedient, nedemn, „căzut în genunchi”, ci a fi realist: a înţelege că nu poţi rămîne într-un club, practicînd o juvenilă disidenţă faţă de regulile clubului, că am vrut cu tot dinandinsul şi am făcut sacrificii ca să intrăm (de bună voie) în acest club şi, mai ales, că buna noastră funcţionare politică şi economică e condiţionată de ceea ce cerem şi aşteptăm de la Bruxelles: ba Schengen, ba investiţii, ba împrumuturi etc. Or dacă ceri, trebuie să şi dai. E o negociere echitabilă. Şi, încă odată, liber consimţită. Cine vrea să devenim „independenţi” trebuie, mai întîi, să ne propună un plan concret de supravieţuire în condiţii de izolare. Coreea de Nord ar putea fi, în această privinţă, un model. 2. Confruntarea politică internă e una din feţele inevitabile ale democraţiei, dar ea nu trebuie să devină un război permanent şi total. E ridicol, dacă nu direct nevrotic, să reduci problematica unei ţări întregi (aflate, totuşi, în criză) la o răfuială personală. România nu e Băsescu, iar guvernarea nu poate avea drept singură ţintă, drept obiectiv prioritar, lichidarea unui singur om. Sunt uimit să văd ce lipsă de imaginaţie – şi, îndrăznesc să spun, de patriotism – dovedesc o sumedenie de politicieni şi gazetari, al căror unic orizont de gîndire, a căror unică sursă de emotivitate, a căror unică „idee” de campanie este Palatul Cotroceni şi nevoia halucinatorie de a realiza un radical cap în gură la adresa locuitorului lui temporar” (sursa). E vorba de Andrei Pleșu. Dacă e o voce credibilă au ba, judecați voi.
P.S. Pentru supărați-indignați: principiile voastre sînt corecte și eu sînt de acord cu aceste principii. Numai că favoriții voștri au frecat-o niște ani de zile și au uitat de principiile pe care le invocați acum, adică nu au schimbat legea de numire a șefilor de parchete. Aveați ocazia să scrieți rîuri de texte în care să cereți ca principiile alea să fie aplicate în vremuri mai liniștite, aveați ocazia să impuneți (că doar stăteați la masă cu „ăia mari”) ca legea de numire a șefilor de parchete să conțină și o procedură de selecție a candidaturilor. Dar n-ați făcut-o.
P.P.S. Andrei Pleșu nu e doar un tip care scrie despre îngeri, Andrei Pleșu a avut ocazia să stea destul de mult printre dracii din diplomația română și de afară, printre diavolii din politica românească și printre îngerii căzuți de la Cotroceni. Așa că, atunci cînd emite judecăți despre acțiunile unui premier, puteți fi siguri că nu o face din postura de amator.